Doi timisoreni au pus bazele unei afaceri mai putin obisnuite. Ei au deschis o ferma care produce biohumus, un fertilizant natural care se foloseste in agricultura ecologica. Timisorenii au peste un milion de "angajati" speciali si anume rame.
"Pentru noi reprezintă cel mai devotat angajat. Nu cere nici mărire de salariu şi nici concediu de odihnă" spun Marian Merloi si Iosif Reiter, cei doi antreprenori care au pus bazele acestei afaceri in urma cu sase ani in satul Dragsina.
Atunci au făcut un proiect de 300.000 de euro, cu 70 la suta finanţare europeană. Amenajările au durat până în octombrie anul trecut, când râmele au început să producă fertilizantul natural.
Astăzi, la ferma celor doi timişoreni sunt peste un milion de râme.
În patru lăzi de 40 de metri lungime, râmele muncesc fără întrerupere. Tot ce trebuie să facă este să mănânce un îngrăşământ special.
„ Baza de materii prime însemnând gunoiul de grajd de vacă, oaie, cal şi lucernă. Alimentarea în hala de producţie se face o dată pe săptămână”, spune Marian Merloi, asociat.
Râmele au nevoie de condiţii speciale pentru a produce fertilizantul natural.
„Temperatura, umiditatea şi PH-ul sunt cele trei elemente pe care trebuie să le ţinem sub control. Temperatura optimă pentru ele ar fi undeva în jur la 15-20 de grade”, spune Iosif Reiter, administrator.
La fiecare două luni, familile de râme se înmulţesc, iar asta duce la creşterea producţiei de biohumus.
„Deşi fac parte din patru specii diferite, râmele locuiesc împreună în aceste lăzi. Specialiştii consideră că habitatul divers este optim pentru producţia de biohumus”
Faţă de alte îngrăşăminte, biohumusul are mai multe avantaje pentru agricultura ecologică.
„Acest vermicompost poate îmbunătăţi structura solului, măreşte capacitatea acestuia de a reţina apa. Din acest motiv, cantitatea de apă folosită în irigaţii poate fi mai mică”, spune conf.
dr. univ. Isidora Radulov, specialist în Resurse Fertilizante.
Cei doi timişoreni vând deja fertilizantul în ţară, la 3,5 lei litrul, şi sunt acum în negocieri şi cu agricultori din Ungaria şi Germania, relateaza Digi24.
"Pentru noi reprezintă cel mai devotat angajat. Nu cere nici mărire de salariu şi nici concediu de odihnă" spun Marian Merloi si Iosif Reiter, cei doi antreprenori care au pus bazele acestei afaceri in urma cu sase ani in satul Dragsina. Atunci
au făcut un proiect de 300.000 de euro, cu 70 la suta finanţare europeană. Amenajările au durat până în octombrie anul trecut, când râmele au început să producă fertilizantul natural. Astăzi, la ferma celor doi timişoreni sunt peste un milion de râme.În patru lăzi de 40 de metri lungime, râmele muncesc fără întrerupere. Tot ce trebuie să facă este să mănânce un îngrăşământ special.
„ Baza de materii prime însemnând gunoiul de grajd de vacă, oaie, cal şi lucernă.
Alimentarea în hala de producţie se face o dată pe săptămână”, spune Marian Merloi, asociat.
Râmele au nevoie de condiţii speciale pentru a produce fertilizantul natural.
„Temperatura, umiditatea şi PH-ul sunt cele trei elemente pe care trebuie să le ţinem sub control. Temperatura optimă pentru ele ar fi undeva în jur la 15-20 de grade”, spune Iosif Reiter, administrator.
La fiecare două luni, familile de râme se înmulţesc, iar asta duce la creşterea producţiei de biohumus.
Biohumusul poate îmbunătăţi structura solului, măreşte capacitatea acestuia de a reţina apa. Din acest motiv, cantitatea de apă folosită în irigaţii poate fi mai mică”, spune conf. dr. univ. Isidora Radulov, specialist în Resurse Fertilizante.
Cei doi timişoreni vând deja fertilizantul în ţară, la 3,5 lei litrul, şi sunt acum în negocieri şi cu agricultori din Ungaria şi Germania, relateaza Digi24.
