Calendar ortodox - Tradiții pentru prima zi de Crăciun: Ce semnificație are sărbătoarea Nașterii Domnului

Calendar ortodox - Tradiții pentru prima zi de Crăciun: Află ce semnificație are sărbătoarea Nașterii Domnului!

Prima zi de Crăciun, sărbătorită anual pe 25 decembrie, ocupă un loc important în Calendarul ortodox și în viața spirituală a creștinilor. În anul 2025, ca în fiecare an, această dată marchează Nașterea cu trup a Domnului nostru Iisus Hristos, cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă din cursul vieții Mântuitorului.

Semnificația religioasă a sărbătorii Nașterii Domnului

Nașterea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, deși, din punct de vedere istoric, nu este la fel de veche precum Paștile sau Rusaliile.

În mentalitatea creștină primitivă, accentul era pus mai ales pe moartea și Învierea Mântuitorului, nu pe ziua Nașterii Sale. De aceea, cultul primar al Bisericii s-a concentrat inițial în jurul Patimilor și Învierii, iar sărbătoarea Crăciunului s-a conturat mai clar abia spre sfârșitul secolului al III-lea.

Documentele istorice atestă însă că Nașterea Domnului era deja prăznuită de creștini în acea perioadă. O tradiție consemnată de istoricul Nichifor Calist amintește de martiriul creștinilor din Nicomidia, arși de vii într-o biserică în timp ce se adunaseră să sărbătorească Nașterea Domnului, în timpul persecuțiilor lui Dioclețian.

De ce este Crăciunul pe 25 decembrie?

La început, nu exista o practică unitară privind data Crăciunului. În Apus, mai ales la Roma, Nașterea Domnului era sărbătorită la 25 decembrie încă din secolul al III-lea, tradiție confirmată de Sfinți Părinți precum Sfântul Ioan Gură de Aur, Fericitul Ieronim și Fericitul Augustin. Aceștia afirmau că există o convingere veche și universală potrivit căreia Hristos S-a născut în această zi.

În Răsărit însă, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Nașterea Domnului era unită cu Botezul Domnului și sărbătorită la 6 ianuarie, sub numele de Arătarea Domnului (Epifania). Această practică se baza pe tradiția conform căreia Mântuitorul ar fi fost botezat în aceeași zi în care S-a născut.

Separarea celor două sărbători și generalizarea datei de 25 decembrie pentru Crăciun s-au produs treptat, începând cu Antiohia și Constantinopolul, fiind apoi adoptate în întreaga lume creștină răsăriteană.

Doar Biserica Armeană a păstrat până astăzi vechea rânduială de a sărbători Nașterea Domnului la 6 ianuarie.

Citește și: Cum răspunzi la mesaje de Crăciun? Idei de răspunsuri pentru urările de sărbători

Legătura cu solstițiul de iarnă

Fixarea datei Crăciunului pe 25 decembrie are și o profundă semnificație simbolică. Data este apropiată de solstițiul de iarnă, moment în care zilele încep să crească, iar nopțile să scadă.

În acest context, Hristos este înțeles ca „Lumina lumii”, „Soarele Dreptății” și „Răsăritul cel de sus”, Cel care vine să biruiască întunericul păcatului și al morții.

Totodată, Biserica a dorit să ofere o alternativă creștină la vechile sărbători păgâne dedicate zeului Soare, precum cultul lui Mitra sau Saturnaliile romane, care aveau loc în aceeași perioadă și erau adesea însoțite de excese. Crăciunul a înlocuit aceste practici cu o sărbătoare a luminii, a păcii și a bucuriei curate.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun

Crăciunul este una dintre cele mai iubite sărbători. De-a lungul timpului, numeroase datini precreștine au fost asumate și reinterpretate în spirit creștin. Colindele, sorcova, plugușorul sau urările de Anul Nou sunt doar câteva dintre obiceiurile care vestesc Nașterea Domnului și aduc binecuvântare în casele oamenilor.

Lor li s-au adăugat tradiții cu un conținut profund religios, precum Vicleimul, Irozii sau Steaua, care evocă evenimentele biblice ale Nașterii Mântuitorului.

Toate acestea fac din Crăciun o sărbătoare complexă, în care credința, cultura și identitatea națională se împletesc armonios.

Citește și: Urări de Crăciun 2025 și mesaje de Anul Nou 2026: ”Bucurie, sănătate și pace în suflet. Sărbători fericite”

Cum se prăznuiește Crăciunul în Biserica Ortodoxă

Ziua de 25 decembrie este precedată de Ajunul Crăciunului, zi de post și pregătire sufletească. Din vechime, în Ajun se oficiau Ceasurile Împărătești, slujbe solemne la care, odinioară, participau chiar împărații și domnitorii. Tot atunci, preoții merg cu icoana Nașterii Domnului pe la casele credincioșilor, vestind marea bucurie.

Crăciunul este zi de mare praznic și zi de odihnă. Tradiția bisericească a rânduit ca în această zi să nu se îngenuncheze, iar bucuria să se prelungească până la Bobotează. De asemenea, sărbătoarea Nașterii Domnului a devenit un reper fundamental al anului bisericesc, al doilea ca importanță după Paști, în jurul ei fiind organizat un întreg ciclu de sărbători cu dată fixă.