Ce sărbătoare este în Calendarul ortodox pe 13 noiembrie 2025?

Află ce sărbătoare este în Calendarul ortodox pe 13 noiembrie 2025!

Joi, 13 noiembrie 2025, Calendarul ortodox marchează o zi deosebită, închinată unuia dintre cei mai mari părinți ai Bisericii: Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului. Tot în această zi, potrivit rânduielilor bisericești, se are loc lăsata secului pentru Postul Nașterii Domnului (Postul Crăciunului), deoarece 14 noiembrie – data obișnuită a lăsării secului – cade într-o zi de vineri.

Lăsata secului pentru Postul Crăciunului

Postul Nașterii Domnului, cunoscut și ca Postul Crăciunului, începe în fiecare an pe 15 noiembrie și durează până la 24 decembrie, în ajunul Crăciunului. Conform rânduielilor bisericești, lăsata secului are loc în seara de 14 noiembrie, însă dacă această dată cade într-o zi de miercuri sau de vineri – zile de post –, atunci lăsata secului se face cu o zi mai devreme, adică pe 13 noiembrie.

Acest post amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, care au așteptat venirea Mântuitorului, și de postul lui Moise pe Muntele Sinai, înainte de a primi Cuvintele lui Dumnezeu. Este o perioadă de pregătire spirituală, de rugăciune, smerenie și curățire sufletească, în așteptarea Nașterii Domnului.

Cine a fost Sfântul Ioan Gură de Aur?

Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut la Antiohia, între anii 344 și 354.

A fost un mare teolog, predicator și păstor de suflete, renumit pentru darul vorbirii, motiv pentru care a primit supranumele de „Gură de Aur”.

După o tinerețe dedicată studiului – a învățat filosofia cu Andragatiu și retorica cu Libaniu, cel mai mare orator al vremii –, Ioan a fost botezat la vârsta de 20 de ani. A intrat în viața bisericească, fiind hirotonit diacon în 381 de către Arhiepiscopul Meletie, apoi preot în 386 de către Flavian.

Citește și: De când se ascultă, de fapt, colinde? Nu sunt doar cântece de sărbătoare, ci rugăciuni care vestesc Nașterea Domnului

În anul 398, după moartea patriarhului Nectarie, Ioan a fost ales Patriarh al Constantinopolului, fiind hirotonit de patriarhul Teofil al Alexandriei. A început o amplă reformă morală în Biserică și societate: a suprimat luxul reședinței episcopale, a impus o viață modestă clericilor și a condamnat aspru corupția și desfrâul din cetate.

Această atitudine i-a atras numeroși dușmani, între care și pe imparateasa Eudoxia și pe patriarhul Teofil al Alexandriei. Din cauza conflictelor cu aceștia, Ioan Gură de Aur a fost depus și trimis de mai multe ori în exil. În ultima surghiunire, către Pityum – pe țărmul estic al Mării Negre –, Sfântul Ioan s-a stins din viață pe 14 septembrie 407, la Comana din Pont, rostind cuvintele: „Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”

Moaștele sale au fost aduse în anul 438 la Constantinopol, de către patriarhul Proclu, și așezate în Biserica Sfinților Apostoli. În timpul Cruciadei a IV-a (1204), au fost duse la Roma, în Catedrala Sfântul Petru, împreună cu cele ale Sfântului Grigorie de Nazianz. După opt secole, în 2004, papa Ioan Paul al II-lea le-a restituit Bisericii Ortodoxe, fiind oferite Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I.

O părticică din sfintele moaște se află astăzi în Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, fiind dăruită Bisericii Ortodoxe Române în anul 1997 de cardinalul Silvano Piovanelli, arhiepiscop de Florența.

Sfântul Ioan Gură de Aur este autorul unei forme de Liturghie care îi poartă numele – Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, cea mai frecvent oficiată în Biserica Ortodoxă. El a adunat într-un formular unic rugăciunile și actele cultice folosite în timpul săvârșirii Sfintei Liturghii, oferind o structură clară și profund teologică acestei slujbe.

Citește și: Motivul pentru care Postul Crăciunului începe în 2025 cu o zi mai devreme

Sfântul Ioan Gură de Aur este pomenit de trei ori pe an:

• 13 noiembrie – ziua principală de prăznuire;
• 27 ianuarie – aducerea moaștelor la Constantinopol;
• 30 ianuarie – împreună cu Sfinții Vasile cel Mare și Grigorie Teologul, la sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi.