Cum se alege un nou papă? De la ”Sede Vacante”, la „Habemus Papam”: o tradiție milenară, cu ecou mondial

Află cum se alege un nou papă! De la ”Sede Vacante”, la „Habemus Papam”: o tradiție milenară, cu ecou mondial

De-a lungul celor două milenii de existență, Biserica Catolică a avut 266 de papi. Alegerea unui nou Suveran Pontif este un moment de maximă importanță pentru comunitatea catolică din întreaga lume, marcat de tradiții străvechi, ceremonii solemne și o procedură bine stabilită.

Papa Francisc a murit

După decesul Papei Francisc, responsabilitatea conducerii temporare a Bisericii revine Colegiului Cardinalilor – un corp format din episcopi catolici din întreaga lume, numiți personal de papă.

Îmbrăcați în veșmintele roșii distinctive, cardinalii se reunesc la Vatican pentru a analiza nevoile Bisericii și pentru a se pregăti pentru conclav – procesul de alegere a noului papă.

Această perioadă de tranziție, cunoscută sub denumirea de Sede Vacante, durează între 15 și 20 de zile, timp în care sunt amânate deciziile ce pot fi luate doar de papă, precum numirea de episcopi sau convocarea sinodului.

Citește și: Cine ar putea să îl înlocuiască pe Papa Francisc. Favoriții care ar putea prelua conducerea Bisericii Catolice. Printre aceștia se află și un cardinal de culoare

Conclavul: în inima Vaticanului

Conform normelor actuale, doar cardinalii care nu au împlinit vârsta de 80 de ani la momentul începerii Sediului Vacant au drept de vot.

Numărul maxim al cardinalilor electori este limitat la 120.

Aceștia se reunesc în Capela Sixtină, unde, în condiții de izolare strictă, are loc conclavul – procesul de votare secretă pentru alegerea noului papă. Lipsa oricărui contact cu exteriorul are rolul de a păstra confidențialitatea și de a preveni influențele externe.

Votul: tradiție și disciplină

Alegerea noului papă se face prin scrutin secret, iar pentru a fi validată, este necesară o majoritate de două treimi din voturile exprimate.

Această regulă este menținută pentru primele 30 de runde de vot. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea, se poate organiza un balotaj între primii doi clasați, păstrându-se însă același prag de două treimi.

După fiecare rundă de vot, buletinele sunt arse. Fumul rezultat din ardere are o semnificație aparte:

• Fum negru – nu s-a ajuns la un consens, conclavul continuă
• Fum alb – un nou papă a fost ales

Citește și: Ce înseamnă Urbi et Orbi? Puterea spirituală a ultimei binecuvântări transmise de Papa Francisc, înainte să moară: „Iubirea a învins ura, adevărul a învins minciuna”

„Habemus Papam”: o tradiție cu ecou mondial

Odată ce un cardinal acceptă alegerea, el este întrebat ce nume papal dorește să poarte. Ulterior, prin faimoasa formulă „Habemus Papam”, noul Suveran Pontif este prezentat credincioșilor adunați în Piața San Pietro și întregii lumi.

Continuitate și controverse în istorie

De la Sfântul Petru, considerat primul papă, și până la Francisc, istoria papalității a fost marcată atât de momente de glorie, cât și de controverse.

În Evul Mediu, influențele politice au dus la apariția unor antipapi – persoane care revendicau papalitatea fără recunoaștere oficială. Marea Schismă Occidentală (1378–1417) a fost o perioadă în care trei papi rivali își disputau legitimitatea.

În epoca modernă, papa Benedict al XVI-lea a intrat în istorie ca fiind primul papă care a demisionat voluntar după peste 600 de ani, invocând probleme de sănătate și vârstă înaintată. Această decizie l-a pregătit pe Papa Francisc să preia conducerea Bisericii într-un moment de schimbare profundă.

Pontificate-record

Cel mai lung pontificat a fost cel al papei Pius al IX-lea (1846–1878) – 31 de ani de conducere spirituală. La polul opus, papa Urban al VII-lea a avut un pontificat de doar 13 zile, în 1590, decedând înainte de încoronare.