Președintele american Donald Trump a lansat un mesaj dur împotriva aliaților SUA din NATO, spunând că alianța este "un drum cu un singur sens" în care doar America intervine și restul statelor au doar de câștigat.
Președintele american Donald Trump a declarat, marți, că SUA au fost informate de majoritatea aliaților săi NATO că nu doresc să se implice în operațiunea militară din Iran.
UPDATE. NATO face o "greșeală foarte prostească”
Donald Trump a făcut noi declarații pe tema non-implicării NATO în Strâmtoarea Ormuz, în cadrul unei conferințe bilaterale de la Casa Albă. El a precizat: NATO face o „greșeală foarte prostească” refuzând să se alăture operațiunilor SUA.
"Nu vor să ne ajute, ceea ce este uimitor, uimitor”, a spus el despre solicitarea către țările NATO să trimită trupe în Strâmtoarea Hormuz.
Președintele a susținut, de asemenea, că "nu avem nevoie de niciun ajutor”. "NATO face o greșeală foarte prostească”, a adăugat el.
"Sunt dezamăgit de NATO și de alte câteva țări", a precizat Trump.
"Din cauza faptului că am avut un asemenea succes militar, nu mai «avem nevoie» și nici nu ne mai dorim ajutorul țărilor NATO- NICIODATĂ NU AM AVUT NEVOIE!”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social, menționând, de asemenea, Japonia, Australia și Coreea de Sud.
Potrivit lui Trump, America a cheltuit anual sute de miliarde de dolari pentru a proteja țări care acum nu fac nimic în ajutorul SUA, "când e nevoie de ajutorul lor".
Citește și: VIDEO Iranul amenință direct România! "Este participare la agresiunea militară împotriva Iranului"
Președintele american nu a nominalizat statele care nu vor să participe la deblocarea Strâmtorii Ormuz, însă a ținut să precizeze: "Din fericire, nu mai avem nevoie de asistența statelor NATO".
"De fapt, niciodată nu am avut nevoie", a punctat liderul de la Casa Albă, care a adăugat: "Ca președinte al celei mai puternice țări din lume, nu avem nevoie de ajutorul nimănui".
"Nu e războiul nostru". Cum au reacționat statele NATO la solicitarea lui Trump
Germania. Orice participare a armatei germane la o operațiune în Strâmtoarea Hormuz este exclusă, a declarat luni ministrul Apărării, Boris Pistorius, jurnaliștilor de la Berlin.
De asemenea, Pistorius și-a exprimat îndoielile cu privire la faptul că o astfel de operațiune ar avea sens. „Ce se așteaptă Donald Trump să realizeze două fregate europene în Strâmtoarea Hormuz, ceea ce puternica Marină americană nu poate realiza acolo singură?”, a spus ministrul german.
Franța. Președintele francez Emmanuel Macron a respins apelul lui Trump de implicare militară într-o coaliție de țări care să asigure securitatea navigației comerciale în fața represaliilor iraniene în Strâmtoarea Ormuz.
Australia. Guvernul australian nu va contribui cu nicio navă la o potențială operațiune, a declarat luni ministrul Transporturilor, Catherine King, pentru postul național de televiziune ABC. „Nu vom trimite nicio navă în Strâmtoarea Hormuz. Știm cât de incredibil de important este acest lucru, dar nu este ceva ce ni s-a cerut și la care să contribuim”, a spus King.
Japonia. Tokyo nu are în plan să trimită nicio navă în Strâmtoarea Hormuz, a declarat luni prim-ministrul Sanae Takaichi. „Nu am luat nicio decizie cu privire la trimiterea de nave de escortă. Continuăm să examinăm ce poate face Japonia independent și ce se poate face în cadrul legal”, a declarat ea în fața parlamentului.
Grecia. Atena nu se va implica în nicio operațiune militară în Strâmtoarea Hormuz, a declarat luni purtătorul de cuvânt al guvernului, Pavlos Marinakis.
Regatul Unit. Londra a declarat că „analizează opțiunile” în urma apelului lui Trump. Prim-ministrul Keir Starmer a precizat că Regatul Unit are în vedere desfășurarea de nave și drone de vânătoare de mine în Orientul Mijlociu, dar nu și-a asumat niciun angajament cu privire la Strâmtoarea Hormuz în mod specific.
„Deși luăm măsurile necesare pentru a ne apăra pe noi înșine și pe aliații noștri, nu vom fi atrași într-un război mai amplu”, a spus el.
Potrivit lui Starmer, Regatul Unit „nu este încă în punctul de a lua decizii”. Londra discută încă această chestiune „cu SUA, cu partenerii din Golf și cu europenii”, a adăugat el, numind-o „o chestiune dificilă”.
Italia. Roma este în favoarea „consolidării” misiunii Aspides a UE existente în Marea Roșie, a declarat luni ministrul de externe Antonio Tajani jurnaliștilor la Bruxelles.
Lansată în februarie 2024, misiunea implică furnizarea de escorte militare pentru navele comerciale care trec prin zonă și apărarea acestora de potențiale atacuri ale militanților Houthi cu sediul în Yemen. Operațiunea include două sau trei nave de război europene prezente în Marea Roșie în orice moment.
Tajani și-a exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea ca misiunea să fie „extinsă pentru a include Strâmtoarea Hormuz”.
UE. Miniștrii de Externe au discutat dacă „este posibil să se schimbe cu adevărat mandatul” misiunii Aspides, le-a declarat jurnaliștilor șefa politicii externe a blocului comunitar, Kaja Kallas, înainte de reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE de luni.
Ea a mai spus că „este în interesul nostru să menținem Strâmtoarea Hormuz deschisă și de aceea discutăm și ce putem face în această privință, din partea europeană”.
În același timp, Kallas a susținut că Strâmtoarea Hormuz „este în afara zonei de acțiune a NATO” și că membrii blocului vor trebui în cele din urmă să decidă dacă vor să aibă ceva de-a face cu aceasta.
Danemarca. Copenhaga ar trebui să fie deschisă la opțiunile privind Strâmtoarea Hormuz, a declarat luni jurnaliștilor ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen.
„Ca țară mică care suntem, dar o mare națiune maritimă, trebuie să rămânem deschiși la această chestiune”, a spus ministrul, adăugând că „Danemarca este o națiune maritimă și avem în toate privințele un interes în a asigura libera navigație”.
El a susținut că Danemarca și UE ar trebui să caute modalități de a contribui, „dar cu scopul de a dezescalada”. Ministrul a mai spus că Executivul de la Copenhaga nu a primit nicio solicitare directă de ajutor din partea Washingtonului.
Coreea de Sud. Seul a anunțat că va lua o poziție cu privire la această chestiune după o analiză „atentă”. „Vom comunica îndeaproape cu SUA în legătură cu această chestiune și vom lua o decizie după o analiză atentă”, a declarat duminică biroul prezidențial sud-coreean.
Conform constituției națiunii asiatice, orice desfășurare militară în străinătate ar necesita aprobarea parlamentară.
