EXCLUSIV Comoară misterioasă descoperită cu detectorul de metale, lângă București: „Simțeam că locul acela ar putea ascunde ceva”

Cristian Vasilescu (34 de ani), expert în relații cu clienții și pasionat de detecția de metale, a făcut recent o descoperire impresionantă lângă București, în județul Călărași. Pasionat încă din pandemie de acest hobby, Cristian nu bănuia că ieșirea dintr-o simplă zi de primăvară avea să-l transforme în protagonistul unei povești incredibile.

„ Săptămânile trecute, pe la jumătatea lunii martie, am ales o zonă de câmp, aproape de un râu, după ce am analizat câteva hărți istorice. Simțeam că locul acela ar putea ascunde ceva ”, povestește Cristian.

Primul indiciu: o monedă aurită

Nu a trecut mult timp, iar detectorul a dat primul semnal promițător. „ Am dezgropat din arătură o monedă aurită.

Inima îmi bătea foarte tare. Mă așteptam să urmeze și altceva ”, continuă Cristian, iar intuiția lui s-a dovedit corectă. La nici 20 de metri distanță, Cristian a scos din pământ un obiect care seamănă cu o fibulă. O piesă impresionantă, aparent din argint aurit, decorată cu motive misterioase.

„ Fibula e superbă, cu detalii fascinante. Pare să fie din argint suflat cu aur, decorată cu modele care mă duc cu gândul la o anumită cultură istorică.

Era ruptă, dar am reușit să găsesc și cealaltă bucată la aproximativ 25 de metri distanță ”, adaugă Cristian, încă entuziasmat.

Citește și: Cel mai frumos loc de vizitat în județul Suceava

Dar surprizele nu s-au oprit aici. Câteva momente mai târziu, detectorul său a semnalat din nou un obiect, un fragment metalic în forma unui picior, cu o terminație ascuțită, de aproape 18 cm lungime.

Observând că zona era bogată și în cioburi ceramice, Cristian și-a dat seama că s-ar putea afla într-un loc care are potențialul de a deveni un sit arheologic important, așa că a decis să nu mai continue săpăturile acolo și să anunțe autoritățile. Între timp, s-a mutat într-o altă zonă mai îndepărtată, unde a descoperit numeroase obiecte medievale, precum inele și alte artefacte interesante.

Ce spun specialiștii?

„ Fibula, dacă asta e acel obiect – pentru că l-am văzut doar în poze, este excepțională. Are o formă care amintește de fibulele zoomorfe sau vegetale din protoistorie. Dar pentru o identificare precisă ar fi nevoie să văd obiectul propriu-zis. Poate fi din Hallstatt, adică prima epocă a fierului, circa 1200–500 înainte de Hristos.Dar

are un decor rudimentar, iar asta face piesa și mai interesantă. Cu siguranță experții care o vor cerceta o vor încadra corect ”, ne-a explicat un expert în istorie consultat, dar care ne-a rugat să îi păstrăm anonimat tocmai pentru că nu a analizat obiectul decât privind fotografiile.

Citește și: În Piatra Neamț există o zonă de interes paleontologic: Este un adevărat ”acvariu cu fosile”

Toate aceste obiecte au fost predate autorităților, conform legii, și au ajuns în custodia Direcției Județene pentru Cultură Călărași și apoi la Muzeul Județean de Istorie.

Cum a început pasiunea lui Cristian pentru detecția de metale?

Pasiunea pentru detectorul de metale i-a fost stârnită lui Cristian în anul 2020, în timpul carantinei cauzate de pandemia Covid-19. „ Am văzut pe un canal TV un show despre căutătorii de aur din Australia și m-am gândit că ar fi activitatea perfectă: aer liber, natură, distanțare fizică și adrenalina dată

de descoperiri. Așa am început să mă documentez, să intru în comunitățile online ale detectoriștilor, iar în 2021 mi-am cumpărat primul detector și am pornit în aventuri ”, își aduce aminte Cristian.

Începuturile au fost însă dificile. „ Eram singur în natură și la început chiar m-am și rătăcit într-o pădure. Cea mai mare spaimă a fost când am scos din pământ ceva care semăna cu vârful unui obuz, dar, din fericire, nu era decât o găletușă cu design ciudat, îngropată invers ”, mărturisește Cristian.

În prezent, Cristian continuă să exploreze locuri liniștite, aparent uitate de lume, unde își imaginează cum trăiau oamenii în urmă cu sute sau chiar mii de ani: „ Când detectez, mă gândesc unde mi-aș fi construit eu o casă sau un bordei în trecut. Mă relaxează enorm, deși, din păcate, în multe zone găsesc și gunoaie aruncate ”.

Descoperirile lui Cristian atrag acum atenția specialiștilor, iar obiectele misterioase descoperite recent lângă București ar putea ajuta la completarea unei file din istoria încă ascunsă a zonei.

Comunitatea detectoriștilor și colaborarea cu autoritățile

Detectoriștii din România se împart în mai multe categorii: cei responsabili, care respectă legea și colaborează cu autoritățile, cei care caută comori, riscând astfel să distrugă situri arheologice valoroase, și, din păcate, braconierii. În România, primii utilizatori ai detectoarelor au fost chiar braconierii, ceea ce a creat un stigmat cu care încă se confruntă detectoriștii responsabili.

În ultimii ani, însă, lucrurile s-au schimbat în bine. Numeroși pasionați care și-au descoperit hobby-ul în pandemie au predat autorităților descoperiri remarcabile, îmbunătățind relațiile dintre detectoriști și arheologi. Un exemplu notabil îl reprezintă expoziția „Dacia, ultima frontieră a romanității”, organizată de MNIR la Roma între noiembrie 2023 și aprilie 2024, unde au fost incluse și obiecte descoperite întâmplător cu detectorul de metale, printre care și o sică dacică în stare excepțională. Obiectul a fost scanat 3D și replicat cu ajutorul asociației detectoriștilor „Dacia Crisius” din Bihor, atrăgând admirația publicului internațional.

Astfel, comunitățile online de detectoriști responsabili colaborează tot mai strâns cu autoritățile pentru promovarea bunelor practici și delimitarea clară față de cei care nu respectă legea sau istoria. Autoritățile încep să înțeleagă că detectoriștii responsabili contribuie la salvarea artefactelor valoroase din mâinile braconierilor, protejând astfel patrimoniul cultural al României.

Cum se poate practica detecția de metale în România?

Pentru cei care vor să se apuce de acest hobby, primul pas este achiziționarea unui detector de metale. În România, există câteva magazine fizice specializate, însă majoritatea pasionaților preferă să comande online, având acces la o gamă mai variată de echipamente. Pe lângă detectorul propriu-zis, un alt accesoriu esențial este pointerul – un dispozitiv mic care ajută la localizarea mai precisă a obiectului în sol. De asemenea, detectoriștii își echipează trusele cu cazmale, mănuși și, uneori, pensule, spatule sau raclete, pentru o săpătură cât mai fină, similară cu cea arheologică.

Bugetul necesar variază considerabil: de la câteva sute de lei, pentru echipamente de bază, până la câteva mii de lei, în cazul detectorilor performanți. Totuși, indiferent de sumă, orice detector trebuie să fie autorizat pentru a putea fi folosit legal.

Autorizarea detectorului

După achiziție, detectorul și pointerul trebuie autorizate la Inspectoratul Județean de Poliție (IJP), Departamentul Investigații Criminale. Fiecare IJP are pe site-ul oficial instrucțiuni clare pentru acest proces, iar dosarul de autorizare trebuie să conțină următoarele documente:

• Cerere de autorizare (formular tipizat disponibil la IJP);
• Chitanță care atestă plata taxei de autorizare (se achită la administrația financiară sau prin ghiseul.ro);
• Copie după cartea de identitate;
• Factura de achiziție a detectorului și pointerului;
• (Opțional) Cazier judiciar – în unele județe, poliția îl verifică intern.

Autorizația este personală, ceea ce înseamnă că doar proprietarul are dreptul de a folosi detectorul. În plus, pentru a putea solicita autorizarea, persoana trebuie să aibă peste 18 ani.

Regulile pentru înstrăinarea detectorului

Un aspect important este că detectorul de metale nu poate fi vândut, ci doar donat. În cazul unei donații, fostul proprietar trebuie să anuleze autorizația inițială, iar noul proprietar trebuie să obțină propria autorizație. În unele județe, se întocmește un simplu act de donație între cele două părți, însă procedura exactă diferă, motiv pentru care este recomandat contactul direct cu IJP pentru detalii specifice fiecărui județ.

 

Respectarea legii patrimoniului

Înainte de a începe efectiv căutările, detectoriștii trebuie să citească și să înțeleagă legislația patrimoniului cultural. Este interzisă utilizarea detectorului:

• în situri arheologice;
• în zone protejate;
• în apropierea unor monumente istorice.

Legislația impune distanțe minime față de astfel de locuri, iar detectoriștii responsabili preferă să se mențină la cel puțin 1-2 km distanță, pentru a evita orice risc de afectare a unor zone cu potențial istoric.

În esență, detecția de metale nu este doar despre descoperirea unor comori ascunse, ci mai ales despre identificarea unor zone neexplorate, cu potențial arheologic, unde ulterior specialiștii pot efectua săpături și cercetări detaliate.

Cum verifici legalitatea unei zone pentru detecție?

Pentru a se asigura că detectează în zone permise, pasionații pot consulta Repertoriul Arheologic Național disponibil online:

• ran.cimec.ro – oferă informații detaliate despre siturile arheologice din fiecare localitate;
• map.cimec.ro – oferă o hartă interactivă, însă pot exista erori de localizare, motiv pentru care este indicat ca detectoriștii să verifice și lista localităților.

În unele cazuri, siturile pot avea o localizare incertă, dar descrierea oferită în baza de date ajută la identificarea aproximativă a poziției. Detectoriștii responsabili evită astfel de locuri, concentrându-se pe zone necartografiate, unde fiecare descoperire poate contribui la înțelegerea trecutului.

De asemenea, e indicat să fie verificată și Lista Monumentelor Istorice, acele clădiri care au cod LMI, deoarece și acestea au o zonă de protecție.

Ce spune legea despre predarea descoperirilor arheologice?

Conform Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil și Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, orice persoană care descoperă întâmplător artefacte arheologice este obligată să le predea autorităților în termen de 72 de ore. Predarea se poate face la primăria locală, uneori și la Poliția Locală sau Direcția Județeană pentru Cultură(DJC) – această practică fiind acceptată în anumite județe.

Obiectele sunt evaluate de specialiști, iar descoperitorul poate primi o recompensă de până la 45% din valoarea estimată a acestora. În plus, legea interzice vânzarea sau exportul obiectelor care fac parte din patrimoniul național fără aprobarea Ministerului Culturii. Nepredarea descoperirilor poate atrage sancțiuni, de la amendă la închisoare, în funcție de gravitatea situației.

Astfel, detectoriștii care respectă legea nu doar că se protejează de riscuri, dar și contribuie la conservarea patrimoniului naționa