Legătura dintre Donald Trump și pedofilul-finanțist Jeffrey Epstein. Elon Musk a aruncat internetul în aer cu un clip din ’92, după care și-a cerut scuze: "S-a ajuns prea departe"

Un clip de arhivă din 1992, publicat recent de Elon Musk, îl arată pe Donald Trump la Mar-a-Lago, în prezența controversatului Jeffrey Epstein. Postarea a provocat un val de reacții online și a reaprins vechile suspiciuni legate de relația dintre fostul președinte și finanțistul condamnat pentru trafic de minore. Pe fundal, se profilează și un scandal proaspăt între Trump și Musk, dar centrul de greutate rămâne același: cine a știut ce — și când? Internetul a luat foc.

Jeffrey Epstein a fost un om de afaceri și finanțist american care, până la moartea sa în 2019, a cultivat una dintre cele mai influente rețele de contacte din lumea politică, economică și culturală. Însă, în spatele fațadei de milionar carismatic și donator generos, s-a ascuns un sistem de abuz și manipulare a zeci de minore, întins pe parcursul a mai mult de două decenii.

Cine a fost Jeffrey Epstein și cum a ajuns în cercurile puterii

Epstein a lucrat, la începutul carierei, ca profesor de matematică la Dalton School, un liceu privat prestigios din New York. A fost ulterior recrutat de firma de investiții Bear Stearns, unde a urcat rapid în ierarhie, în ciuda faptului că nu avea o diplomă universitară. Încă din anii ’80, și-a creat o imagine de „consultant pentru cei foarte bogați”, administrând averi mari, fără ca natura exactă a afacerilor sale să fie vreodată transparentă.

În documentarul produs de Netflix, Jeffrey Epstein: Filthy Rich („Obscen de bogat”), se afirmă clar: „Epstein era un manipulator cu un farmec tulburător, care știa cum să câștige încrederea celor mai influenți oameni din lume.” (sursa: Jeffrey Epstein: Filthy Rich, Netflix, 2020, ep. 1)

Una dintre cele mai importante figuri din jurul lui Epstein a fost Ghislaine Maxwell, fiica magnatului media britanic Robert Maxwell.

Potrivit aceluiași documentar, Ghislaine a fost „veriga lipsă” dintre Epstein și lumea socială exclusivistă din New York, Londra și Palm Beach. Mai mult decât atât, ea a fost acuzată că a participat activ la racolarea și abuzarea tinerelor fete.

Citește și: VIDEO „Star Wars” la Casa Albă. Trump și Musk au ajuns din amici să fie acum inamici

Ghislaine și Jeffrey formau un cuplu — în aparență romantic, dar și strategic.

Martorii intervievați în documentarul Netflix au descris-o pe Maxwell drept „persoana de încredere care se ocupa de fete”, oferindu-le promisiuni de cariere în modeling sau bani în schimbul „masajelor” pentru Epstein.

Aceeași serie documentară citează mărturii ale victimelor, care susțin că „procesul” începea cu promisiuni vagi și se transforma treptat în abuz fizic și psihologic, într-o rețea care opera nestingherită sub protecția banilor și a relațiilor politice.

Până în 2005, anchetele oficiale nu reușiseră să atingă cu adevărat rețeaua construită de Epstein. În acel an, o adolescentă de 14 ani a depus o plângere la poliția din Palm Beach, ceea ce a dus la o investigație mai amplă. Deși dovezile erau copleșitoare, în 2008, Epstein a beneficiat de un acord extrem de controversat („non-prosecution agreement”) încheiat cu procurorii federali. A petrecut doar 13 luni în închisoare, cu permisii zilnice de muncă.

Abia după redeschiderea anchetei în 2019 — sub presiunea mediatică și a noilor mărturii — a fost inculpat din nou pentru trafic sexual de minore.

Astăzi, numele lui Jeffrey Epstein este sinonim cu cel mai amplu scandal de abuz și mușamalizare din istoria recentă a SUA. În centrul acestui caz rămâne nu doar cruzimea individuală, ci și complicitatea unui întreg sistem care l-a protejat ani întregi.

Virginia Giuffre – fata racolată de la Mar-a-Lago

Virginia Giuffre, cunoscută anterior sub numele de Virginia Roberts, este una dintre cele mai cunoscute supraviețuitoare ale rețelei de trafic sexual operate de Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell. Povestea ei a devenit emblematică pentru amploarea și cruzimea sistemului construit în jurul celor doi, dar și pentru tăcerea complice a unei părți din elitele politice și economice ale lumii.

Conform documentarului Jeffrey Epstein: Filthy Rich, produs de Netflix în 2020, Virginia l-a cunoscut pe Epstein în 1999, pe când avea doar 16 ani. Lucra ca maseuză la clubul Mar-a-Lago din Florida, deținut de Donald Trump. Acolo a fost abordată de Ghislaine Maxwell, care i-a oferit o oportunitate aparent inofensivă: să învețe masaj profesionist și să lucreze pentru un filantrop bogat. La vremea respectivă, Virginia provenea dintr-un mediu familial instabil și era vulnerabilă din toate punctele de vedere.

„Eram o copilă. Credeam că am primit o șansă reală. Nu aveam cum să știu că urma să fiu abuzată și trimisă către alți oameni puternici, care se foloseau de mine ca de o jucărie”, a mărturisit Virginia în documentar (ep. 2, Filthy Rich, Netflix).

Potrivit relatărilor ei, după prima „lecție de masaj” la vila din Palm Beach, a fost forțată să întrețină relații sexuale cu Epstein. Ulterior, a fost exploatată în mod sistematic, inclusiv în călătorii în străinătate, sub coordonarea directă a lui Maxwell.

Una dintre cele mai șocante dezvăluiri ale Virginiei a fost implicarea Prințului Andrew, duce de York. Ea a afirmat că a fost forțată să întrețină relații sexuale cu acesta în mai multe locații, inclusiv la Londra, pe proprietăți deținute de Epstein. În sprijinul afirmațiilor sale există și o fotografie celebră în care apare alături de Andrew și Ghislaine Maxwell — imagine care a făcut înconjurul lumii și a fost analizată în instanță.

Procesul civil intentat de Virginia împotriva ducelui de York a fost încheiat în februarie 2022, printr-o înțelegere extrajudiciară, în urma căreia prințul a plătit o sumă substanțială (potrivit unor surse media, în jur de 12 milioane de lire sterline), fără a recunoaște oficial acuzațiile. Casa Regală britanică nu a comentat public în detaliu cazul, însă Prințul Andrew a fost retras din îndatoririle regale.

Virginia Giuffre a devenit în timp una dintre cele mai importante voci ale victimelor lui Epstein. A fondat organizația Victims Refuse Silence, dedicată sprijinirii supraviețuitoarelor traficului sexual și militează pentru transparență și justiție în cazuri similare.

Un aspect important, des menționat în interviuri și în documentarele dedicate cazului Epstein, este faptul că Virginia nu l-a acuzat niciodată pe Donald Trump de comportamente abuzive. Deși a confirmat că l-a văzut ocazional la evenimente sociale din rețeaua Epstein, inclusiv la Mar-a-Lago, ea a afirmat în mod explicit că Trump nu i-a făcut niciun rău.

Această nuanță este esențială în contextul reapariției clipului din 1992, publicat recent de Elon Musk. În timp ce alții speculează sau acuză, vocea unei supraviețuitoare-cheie — Virginia Giuffre — rămâne clară în această privință: Trump nu a fost unul dintre abuzatori.

Ancheta, arestarea și ce a urmat pentru Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell

Până în 2019, Jeffrey Epstein reușise să evite consecințele legale reale, în ciuda suspiciunilor constante și a mărturiilor victimelor. Deși o anchetă a fost inițiată încă din 2005 de poliția din Palm Beach, rezultatul a fost considerat de mulți o înțelegere revoltătoare. În 2008, Epstein a semnat un acord de non-pursuire (Non-Prosecution Agreement) cu procurorii federali, care i-a permis să evite acuzațiile federale pentru trafic sexual. În schimb, a pledat vinovat pentru o infracțiune minoră: solicitarea serviciilor unei minore contra cost.

Această înțelegere, încheiată în secret cu procurorul de atunci, Alexander Acosta (numit ulterior secretar al muncii în administrația Trump), a stârnit controverse uriașe. Conform Miami Herald, care a realizat o amplă investigație în 2018 sub titlul Perversion of Justice, Epstein a fost condamnat la 18 luni de închisoare, din care a executat efectiv doar 13, cu permisii zilnice de muncă. În plus, a fost înregistrat ca infractor sexual, dar fără consecințe semnificative în viața sa publică sau profesională.

După publicarea acestei anchete jurnalistice, presiunea opiniei publice și a supraviețuitoarelor a dus la redeschiderea cazului. În iulie 2019, Epstein a fost arestat la New York, fiind acuzat de trafic sexual de minore și constituirea unei rețele care activa în SUA și în străinătate. FBI a efectuat percheziții la reședințele sale din Manhattan și Insula Virginelor, găsind documente, fotografii compromițătoare și chiar pașapoarte falsificate.

În aceeași perioadă, ancheta s-a extins și asupra Ghislainei Maxwell, considerată complicea principală a lui Epstein. Deși a dispărut din spațiul public imediat după arestarea lui, în iulie 2020 a fost localizată și reținută în New Hampshire de către FBI.

În rechizitoriul oficial, autoritățile americane au afirmat că Maxwell a avut un rol central în racolarea, manipularea și abuzarea minorelor. A fost acuzată de trafic sexual, inducerea în eroare a unor martori și sperjur. În iunie 2022, Ghislaine Maxwell a fost condamnată la 20 de ani de închisoare de către o instanță federală din New York.

Un moment definitoriu în acest proces a fost mărturia Virginiei Giuffre și a altor victime, care au vorbit în instanță despre abuzurile trăite. Una dintre ele a spus în fața juriului: „Ghislaine nu doar că știa ce se întâmplă. Ea făcea parte din asta.”

Moartea lui Epstein, pe 10 august 2019, într-o celulă din Metropolitan Correctional Center (MCC) din Manhattan, a alimentat și mai mult suspiciunile. Oficial, decesul a fost clasificat drept sinucidere prin spânzurare, dar circumstanțele au ridicat numeroase semne de întrebare. Camerele de supraveghere din jurul celulei nu funcționau, iar gardienii nu l-au verificat timp de mai multe ore, deși se afla sub supraveghere specială.

Procurorul general William Barr a declarat la acel moment: „Moartea sa a ridicat întrebări serioase. Ancheta trebuie să continue.” Aceasta a fost și una dintre premisele pentru care procesul Ghislainei Maxwell a fost urmărit cu atâta atenție — întrucât mulți sperau ca în lipsa lui Epstein, adevărul să iasă, în sfârșit, la iveală.

În mod cert, arestarea și condamnarea Ghislainei au fost pași importanți, dar mulți observatori au subliniat că rămân întrebări fără răspuns: cine au fost clienții reali ai rețelei Epstein? De ce nu au fost făcute publice numele din „carnetele negre”? Și mai ales: cât de adânc ajungea influența acestui sistem?

Moartea Virginiei Giuffre și amintirile ei despre Trump și Bill Clinton

Virginia Giuffre, una dintre cele mai cunoscute și vocale supraviețuitoare ale rețelei de trafic sexual conduse de Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell, a murit pe 25 aprilie 2025, la vârsta de 41 de ani, în locuința sa din Neergabby, Australia de Vest. Cauza oficială a decesului a fost sinuciderea, conform confirmării oferite de familie și presei internaționale.

Moartea sa a venit la doar câteva săptămâni după un grav accident rutier în care a fost implicată. Potrivit People Magazine și New York Post, mașina Virginiei a fost lovită de un autobuz școlar, iar în urma impactului a suferit leziuni interne grave, inclusiv o insuficiență renală care a necesitat spitalizare de urgență. A scris atunci, într-o postare pe rețelele sociale: „Mi-au spus că mai am patru zile de trăit. Și, cu toate astea, încă sunt aici. Câteodată miracolele nu arată cum ni le imaginăm.” (sursa: people.com, aprilie 2025)

A fost externată la începutul lunii aprilie, dar apropiații au declarat că starea sa psihică era profund afectată. Într-un mesaj transmis după deces, familia ei a afirmat: „Povara abuzului a devenit prea grea pentru Virginia. A luptat ani de zile pentru adevăr și pentru alte victime. Dar rănile interioare nu s-au închis niciodată cu adevărat.” (sursa: news.com.au)

Tatăl ei, Sky Roberts, a exprimat ulterior îndoieli cu privire la caracterul voluntar al morții, afirmând că nu exclude „intervenții externe” și a cerut o anchetă independentă privind circumstanțele decesului fiicei sale (sursa: Page Six).

Virginia rămâne, însă, o figură-cheie în înțelegerea modului în care a funcționat rețeaua Epstein — nu doar pentru că a rupt tăcerea, ci și pentru că a făcut-o cu o claritate remarcabilă. În cadrul documentarului Netflix Jeffrey Epstein: Filthy Rich, ea a povestit cum a fost racolată în 1999, la doar 16 ani, de Ghislaine Maxwell, în timp ce lucra ca maseuză la Mar-a-Lago, clubul deținut de Donald Trump. După o pretinsă „oportunitate” de muncă, a fost transportată la vila lui Epstein din Palm Beach, unde a început coșmarul: abuzuri sexuale repetate, trafic, și utilizare ca „cadou” pentru alți bărbați influenți.

De-a lungul timpului, Virginia a numit mai mulți oameni publici pe care i-a acuzat direct sau despre care a spus că i-a văzut în anturajul lui Epstein. Printre aceștia: prințul Andrew (cu care a declarat că a fost forțată să întrețină relații sexuale), avocatul Alan Dershowitz, dar și Bill Clinton, despre care a spus că l-a văzut pe „Insula Epstein”, dar nu a afirmat că a fost abuzată de acesta.

Ce este însă extrem de relevant în contextul clipului din 1992 publicat de Elon Musk este următorul fapt: Virginia Giuffre nu l-a acuzat niciodată pe Donald Trump de abuz. Dimpotrivă, în mai multe interviuri și declarații, a precizat clar că Trump nu a avut niciun comportament nepotrivit față de ea.

Într-un interviu din 2019, citat de Newsweek, Giuffre declara: „Donald Trump nu m-a atins niciodată. Nu mi-a făcut niciun rău. Nu am nicio plângere legată de el.”

În documentarul Filthy Rich, a adăugat că tatăl ei îl respecta pe Trump și că nu l-a perceput niciodată ca pe o amenințare, nici când lucra la Mar-a-Lago, nici după.

În ceea ce-l privește pe Bill Clinton, Virginia a declarat că l-a văzut de mai multe ori în prezența lui Epstein și că a fost pasager într-unul dintre zborurile private ale acestuia, dar nu a susținut că fostul președinte american i-ar fi făcut vreun rău.

Cu dispariția ei, una dintre cele mai puternice și coerente voci ale supraviețuitoarelor Epstein s-a stins. Dar rămân mărturiile, declarațiile publice, procesele și documentarele în care a ales să spună, fără compromisuri, adevărul așa cum l-a trăit.

Iar adevărul, așa cum l-a spus chiar Virginia, nu l-a inclus niciodată pe Donald Trump printre agresorii săi.

Elon Musk, clipul din 1992 și acuzațiile care nu se leagă încă

Într-un gest neașteptat, Elon Musk a publicat pe platforma X (fostul Twitter) un clip video de arhivă din 1992, în care Donald Trump apare dansând și discutând animat cu Jeffrey Epstein, în cadrul unei petreceri găzduite la clubul Mar-a-Lago. În imagini se văd femei tinere, invitați râzând și Trump salutându-l călduros pe Epstein. Conform arhivelor NBC News, clipul a fost filmat de televiziunea locală WNBC pentru o emisiune de lifestyle din acea perioadă.

Deși imaginile sunt vechi de peste 30 de ani și fuseseră deja publicate anterior (inclusiv în documentarul Frontline: Jeffrey Epstein – Filthy Rich, produs de PBS), repostarea de către Musk în 2025 a reaprins instantaneu o furtună online. Motivul? Momentul în care a făcut-o: la doar câteva zile după ce între el și Donald Trump a izbucnit un conflict public major, pe teme economice și politice.

Postarea lui Musk nu a venit însoțită de vreo acuzație clară, dar tonul a fost sugestiv. Într-un răspuns la un comentariu, Musk a scris: „Unii dintre prietenii vechi nu ar vrea ca documentele Epstein să fie desecretizate.”

Această afirmație, aparent criptică, a fost interpretată rapid ca o aluzie directă la Donald Trump. În scurt timp, mai multe publicații au preluat clipul și au reluat speculațiile privind implicarea fostului președinte în cercul de abuzuri al lui Epstein.

Dar, în ciuda speculațiilor, nu există în prezent niciun document oficial, acuzație legală sau mărturie a vreunei victime care să susțină că Donald Trump ar fi comis vreun abuz sexual în cadrul rețelei Epstein. Dimpotrivă, în mărturiile celei mai vocale și cunoscute victime – Virginia Giuffre – Trump este menționat, dar exclus explicit de pe lista agresorilor.

Clipul din 1992, deși real și autentic, nu este o „dezvăluire”, ci un material de presă deja cunoscut, difuzat încă din anii ’90 și reluat în mai multe documentare. Trump și Epstein erau, în perioada respectivă, apropiați social, o relație de prietenie care s-a încheiat brusc în 2004, potrivit relatărilor din New York Times. Trump însuși a declarat într-un interviu din 2019 că „nu mai era prieten cu Epstein de multă vreme” și că „nu era un fan al lui”.

De altfel, într-un dosar judiciar din 2009, avocații lui Epstein au încercat să obțină o declarație din partea lui Trump, dar acesta nu a fost niciodată chemat în instanță în calitate de inculpat, martor acuzat sau colaborator.

În ciuda intenției evidente de a lovi politic, gestul lui Elon Musk pare, până în acest moment, mai degrabă o mișcare strategică într-o luptă de imagine decât o acțiune susținută de dovezi. Este posibil ca Musk să dispună de alte informații pe care încă nu le-a publicat, dar fără dovezi concrete, acuzația rămâne o insinuare.

Într-un moment în care documentarele despre Jeffrey Epstein( Filthy Rich, Netflix) și Ghislaine Maxwell( Ghislaine: Partner in Crime, Sky/Peacock) sunt ușor accesibile și extrem de bine documentate, publicul are la dispoziție materiale ample pentru a înțelege gravitatea cazului și rețeaua de protecție care l-a susținut. Însă niciuna dintre aceste surse nu îl indică pe Donald Trump drept participant la abuzurile sexuale comise de Epstein.

Astfel, în lipsa unor noi probe clare, clipul din 1992 rămâne exact ceea ce este: o înregistrare de arhivă, cu valoare istorică, dar fără forță probatorie reală în context penal sau moral.

Musk face un pas înapoi: „Îmi cer scuze. Am mers prea departe”

După zile întregi de atacuri publice și un val de tensiuni online, Elon Musk a decis să închidă cercul: „Regret unele dintre postările mele despre președintele Donald Trump de săptămâna trecută. Am mers prea departe”, a declarat miliardarul. Scuzele vin la scurt timp după ce Trump anunțase sfârșitul prieteniei cu Musk, avertizând totodată asupra unor „consecințe grave” în cazul în care acesta ar sprijini financiar tabăra democrată. Gestul de reconciliere al lui Musk sugerează o reconfigurare a relației dintre cei doi, într-un context politic deja tensionat, în care fiecare aliat contează.