”Ne batem joc de istorie!”. Monumentul istoric din județul Neamț care a ajuns o ruină

”Ne batem joc de istorie!”. Află care este monumentul istoric din județul Neamț care a ajuns o ruină

Ascuns între pădurile dese și liniștea monumentală a munților Ceahlău, Palatul Cnejilor din satul Ceahlău, județul Neamț, stă astăzi ca o umbră tăcută a unei istorii bogate și dramatice. Un edificiu cândva impunător, asociat cu nobilii Cantacuzini și refugii revoluționare, se degradează lent, în uitare, fiind una dintre cele mai impresionante ruine ale Moldovei.

”Ne batem joc de istorie! Atât cât a rămas ...mă refer la ruine....și

de astea ne batem joc! Alții de la o ”ruină” au făcut un punct de atracție turistică”, spune un român într-un comentariu pe social media.

De la schit sihăstresc la reședință boierească

Palatul Cnejilor își are rădăcinile în vechiul Schit Hangu, ridicat în secolul al XVII-lea în zona Ceahlăului de către călugări care căutau liniștea muntelui. Prima mențiune certă a schitului datează din 1639, când marele paharnic Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, a ctitorit o biserică din piatră – „Pogorârea Sfântului Duh”.

În jurul acestei biserici, schitul a crescut, devenind un centru monahal însemnat.

Pe la 1676, Alexandru Ruset, ginerele lui Gheorghe Coci, construiește un zid de incintă pentru apărarea schitului. Ulterior, boierii Cantacuzino – stăpâni ai moșiei Hangu – au ridicat două turnuri circulare și au început transformarea locului într-o adevărată curte nobiliară fortificată.

La sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, Palatul Cnejilor a devenit un bastion de refugiu pentru membrii familiei Cantacuzino, fugari în fața prigoanei domnești.

Numele său derivă de la titlul de „cneaz” primit în Rusia de către boierul Matei Cantacuzino în 1791, când a plecat împreună cu familia sa din Moldova.

În secolul al XIX-lea, cnejii au transformat incinta fostei mănăstiri într-o reședință luxoasă, inspirată de stilul aristocrației ruse. Curtea boierească s-a mărit cu un turn pătrat, anexe și spații de locuit pentru slujitori, iar vechile chilii călugărești au fost adaptate traiului nobiliar.

Citește și: 5 tipuri de cazări pe care să le eviți dacă mergi în Neamț

Revoluționari, refugii și blesteme

Palatul a fost martor tăcut al istoriei zbuciumate a Moldovei. După Revoluția de la 1848, aici s-au adăpostit revoluționari precum frații Alecsandri, Alecu Russo și Leon Cantacuzino. Cu speranța ridicării muntenilor la luptă, aceștia s-au baricadat în zidurile fortificate ale palatului, transformând temporar locul într-un simbol al rezistenței.

Legendele spun că alungarea călugărilor din Schitul Hangu de către Cantacuzini a atras un blestem cumplit asupra familiei. Moșiile s-au pierdut, averile s-au risipit, iar sfârșiturile tragice i-au urmărit pe descendenți.

În 1852, întreaga moșie a fost scoasă la licitație. Membrii familiei Sturza au cumpărat-o, dar n-au locuit niciodată acolo. Palatul a fost abandonat, iar istoria sa a intrat în declin.

Citește și: 5 motive să mergi în Stațiunea Durău din Neamț: Are un climat subalpin cu aer ozonat

Decăderea unui simbol

În prezent, Palatul Cnejilor este o ruină. Zidurile se prăbușesc încet, turnurile sunt înghițite de vegetație, iar gospodării rurale s-au extins chiar în incinta istorică. În lipsa unor lucrări de conservare, locul devine un simbol al nepăsării față de patrimoniul național.

În ciuda faptului că ansamblul fostului schit Hangu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice în 2004, eforturile de restaurare au rămas doar pe hârtie. Un proiect estimat la 2,5 milioane de euro, inițiat de Primăria comunei Ceahlău, a rămas în stadiul de intenție.

Sursa: facebook.com/explorambuzaul/posts