Inteligența artificială pătrunde tot mai adânc în sistemul medical românesc, transformând modul în care sunt tratați pacienții și sprijinind personalul medical în multiple etape ale procesului de diagnostic și tratament.
De la roboți care ghidează pacienții în spitale, până la sisteme complexe care analizează radiografii sau creează proteze personalizate, tehnologia devine un partener de nădejde pentru medici.
Sandu, robotul ghid de la Spitalul Foișor
Un exemplu concret este Sandu, un robot inteligent care întâmpină pacienții la intrarea în Spitalul Foișor din București. Acesta are rolul de a conduce pacienții către secțiile dorite, facilitând orientarea în cadrul instituției medicale.
Citește și: VIDEO Operație rară la Spitalul Foișor. O femeie de 82 de ani poate să meargă din nou
Inteligența artificială în analiza preoperatorie și intervenții chirurgicale
Pe lângă roboții de ghidare, Spitalul Foișor utilizează AI pentru analiza cazurilor preoperatorii.
Un exemplu remarcabil este capacitatea AI de a anticipa gradul de gonartroză, o afecțiune articulară. Prin analizarea radiografiilor și compararea cu un vast registru de imagini, sistemul poate clasifica tipul de gonartroză și oferi un rezultat explicativ medicilor.
Mai mult, AI poate crea proteze temporare personalizate, realizate prin imprimare 3D, care ajută echipa chirurgicală să simuleze și să planifice intervențiile înainte de operație.Citește și: Incendiu la Spitalul de Psihiatrie din Bălăceanca. 50 de angajați și pacienți au fost evacuați de urgență
Inteligența artificială în laboratoarele de analize
Și în sectorul privat, AI devine un aliat important, mai ales în analiza probelor de laborator.
Un echipament inteligent poate sorta automat probele de sânge, recunoscând tuburile prin coduri de bare și culoare, un proces care în multe laboratoare este încă manual și consumator de timp. Astfel, aproximativ 70% din rezultatele analizelor de imunologie și biochimie ajung mai rapid și mai precis la pacienți, datorită intervenției AI.
„Jurnalist n-am crezut că o să devin, nici măcar atunci când luam interviuri colegilor din liceu despre ultima zi de școală și încercam să smulg de la ei o lacrimă. Pe atunci nu aveam microfon, dar aveam o sticlă de apă sau un băț care își făceau foarte bine treaba.
Am dat apoi admitere la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea București. Trei ani mai târziu făceam practică la Kanal D, iar oamenii de aici au decis că merit o șansă … și iată cum am devenit jurnalist.
Pe mine mă puteți vedea zilnic, de la 9 la 10, în intervenții live. Mergem la ANM să vedem cum e vremea sau poate mă veți vedea pe la covrigării, în stații de autobuz, prin tramvaie, pe scurt, unde sunt oameni – sunt și eu. Îmi place să fac materiale despre tânăra generație sau despre problemele românilor. Îmi mai place să văd ce restaurante inedite se mai deschid, iar uneori încerc să aflu și unde putem merge în vacanță”.
