"Atât timp cât continutul art. 52 alin. 3 din Constitutie este cel actual, nu poate fi reglementata prin lege o alta procedura de antrenare a raspunderii magistratilor.
Sefa ICCJ: Pe actuala Constitutie, nu poate fi reglementata prin lege o alta procedura de antrenare a raspunderii magistratilor
"Atât timp cât continutul art. 52 alin. 3 din Constitutie este cel actual, nu poate fi reglementata prin lege o alta procedura de antrenare a raspunderii magistratilor. Este important ca aceia care lucreaza în justitie sa fie puternici, drepti si verticali", a declarat noul presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea, intr-un interviu pentru Q Magazine.
Cristina Tarcea este, din septembrie, noul presedinte al Inaltei Curti, dupa ce Livia Stanciu si-a incheiat mandatul. Ideea unei legi a raspunderii magistratilor este sustinuta de Antena 3, de lideri ai PSD, de fostul presedinte, Traian Basescu si in general de cei anchetati de procurorii anticoruptie si care invoca pretinse abuzuri.
ARTICOLUL 52: (3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita în conditiile legii si nu înlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
Reproducem mai jos un fragment din interviul acordat de Cristina Tarcea revistei Q Magazine
Rep: Sustineti o lege a raspunderii magistratilor? Este ea necesara?
Cristina Tarcea: Cred ca ar trebui sa precizam înca de la început faptul ca raspunderea magistratilor este reglementata de lege. Sunt ample discutii în spatiul public legate de ideea ca în prezent nu exista o lege a raspunderii magistratilor, dar aceste discutii pornesc de la o premisa falsa.
Legea exista si nu face altceva decât sa reglementeze procedura si conditiile în care se poate antrena raspunderea magistratilor, astfel cum a fost gândita prin reglementarile constitutionale.
Potrivit art. 52 alin. 3 din Constitutia României, statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar raspunderea statului nu înlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
Dispozitiile Constitutiei si mecanismul constitutional al raspunderii magistratilor au fost transpuse în legea privind statutul judecatorilor si procurorilor care, în art.
96 alin. 3 si 4 prevede ca persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savârsite în procese penale, potrivit Codului de procedura penala. Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savârsite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotarâre definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savârsita în cursul judecatii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.
Rep: Deci practic cadrul legal exista, însa nu este actionat?
CT: Exact. Problema reala legata de acest subiect este aceea de a sti daca mecanismul raspunderii conceput de norma constitutionala este unul eficient. Atât timp cât continutul art. 52 alin. 3 din Constitutie este cel actual, nu poate fi reglementata prin lege o alta procedura de antrenare a raspunderii magistratilor. Este important ca aceia care lucreaza în justitie sa fie puternici, drepti si verticali.
Rep: Vi se pare normal ca un procuror care a instrumentat un dosar în care s-a dispus arestarea cuiva, gasit ulterior nevinovat, sa nu aiba nicio raspundere?
CT: Potrivit art. 96 alin. 3 si 4 din Legea nr. 303/2004, orice magistrat care a actionat cu rea-credinta sau grava neglijenta constatate de organele competente si a comis, astfel, o eroare judiciara, este pasibil de raspundere, inclusiv patrimoniala.
Este important ca aceia care lucreaza în justitie sa fie puternici, drepti si verticali", a declarat noul presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea, intr-un interviu pentru Q Magazine.
Cristina Tarcea este, din septembrie, noul presedinte al Inaltei Curti, dupa ce Livia Stanciu si-a incheiat mandatul. Ideea unei legi a raspunderii magistratilor este sustinuta de Antena 3, de lideri ai PSD, de fostul presedinte, Traian Basescu si in general de cei anchetati de procurorii anticoruptie si care invoca pretinse abuzuri.
ARTICOLUL 52: (3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita în conditiile legii si nu înlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta. Reproducem mai jos un fragment din interviul acordat de Cristina Tarcea revistei Q Magazine
Rep: Sustineti o lege a raspunderii magistratilor? Este ea necesara?Cristina Tarcea: Cred ca ar trebui sa precizam înca de la început faptul ca raspunderea magistratilor este reglementata de lege. Sunt ample discutii în spatiul public legate de ideea ca în prezent nu exista o lege a raspunderii magistratilor, dar aceste discutii pornesc de la o premisa falsa.
Legea exista si nu face altceva decât sa reglementeze procedura si conditiile în care se poate antrena raspunderea magistratilor, astfel cum a fost gândita prin reglementarile constitutionale.
Potrivit art. 52 alin. 3 din Constitutia României, statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar raspunderea statului nu înlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
Dispozitiile Constitutiei si mecanismul constitutional al raspunderii magistratilor au fost transpuse în legea privind statutul judecatorilor si procurorilor care, în art. 96 alin. 3 si 4 prevede ca persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savârsite în procese penale, potrivit Codului de procedura penala.
Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savârsite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotarâre definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savârsita în cursul judecatii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.
Rep: Deci practic cadrul legal exista, însa nu este actionat?CT: Exact. Problema reala legata de acest subiect este aceea de a sti daca mecanismul raspunderii conceput de norma constitutionala este unul eficient. Atât timp cât continutul art. 52 alin. 3 din Constitutie este cel actual, nu poate fi reglementata prin lege o alta procedura de antrenare a raspunderii magistratilor. Este important ca aceia care lucreaza în justitie sa fie puternici, drepti si verticali.
Rep: Vi se pare normal ca un procuror care a instrumentat un dosar în care s-a dispus arestarea cuiva, gasit ulterior nevinovat, sa nu aiba nicio raspundere?CT: Potrivit art. 96 alin. 3 si 4 din Legea nr. 303/2004, orice magistrat care a actionat cu rea-credinta sau grava neglijenta constatate de organele competente si a comis, astfel, o eroare judiciara, este pasibil de raspundere, inclusiv patrimoniala.
