Tablita cu blesteme descoperita la Alba Iulia. Ce cuvinte "grele" sunt scrise pe obiectul vechi de 2000 de ani

O tablita de blestem (tabellae defixiones) din plumb, descoperita intr-o necropola romana din Alba Iulia, in anticul Apulum, este in prezent una dintre cele mai valoroase piese aflate in patrimoniul Muzeului National al Unirii.

Aceasta a fost descoperita in timpul descarcarii de sarcina arheologica a unui teren in vederea construirii unei locuinte. Arheologii au gasit atunci 29 de morminte, dintre care 27 de epoca romana, din secolele II-III.   Piesa, de 11 centimetri lungime si 6 centimetri latime, este inscriptionata, in latina cursiva, pe ambele fete, pe 22 de randuri, pe o foaie de plumb. Initial, din cauza starii precare in care se afla tablita, ea fiind gasita rulata, cele scrise pe piesa nu au putut fi citite.

In urma procesului de restaurare, dupa ce piesa a fost curatata si stabilizata chimic, arheologii au realizat ca au descoperit o piesa deosebita si extrem de rara. 

In vara lui 2008, atunci cand au anuntat descoperirea, ce doi arheologi care au gasit artefactul, George Bounegru si

Ilie Lascu, nu au divulgat si textul placutei, el aparand initial intr-o revista de specialitate din Germania. Practic, pe aceasta sunt inscriptionate numele mai multor persoane, la genitiv, toate femei, printre care Iulia, Flavia, Aurelia, asupra carora era aruncat blestemul. Mistici, atunci cand voiau sa blesteme pe cineva, romanii scriau "cuvinte grele" pe niste tablite pe care le strecurau intr-un mormant, convinsi ca mortul va duce mesajul pe lumea cealalta.  

"Potrivit credintei romane, odata cu trecerea in Lumea de Dincolo, fiecare defunct intra in categoria Zeilor Mari devenind protector al familiei ramase in lumea celor vii. Probabil ca blestemandu-i-se numele cuiva, acea persoana nu mai putea fi individualizata",   a mentionat George Bounegru. El a precizat ca aceasta tablita a fost ascunsa sub vesmintele celui decedat.

Tabellae defixiones era, in general, de plumb, material pe care romanii il considerau un metal cu proprietati malefice.

Pe tablite erau inscriptionate mesaje adresate unor divinitati sau spirite infernale, pentru ca acestea sa exercite o influenta negativa asupra existentei, a bunurilor sau rudelor persoanei vizate in imprecatie. Tablitele erau depuse in locuinte, temple si, mai ales, in morminte.  

Mesajul artefactului a

fost descifrat dupa cinci ani de la descoperire de catre reputatul speciaslist Gh. Nemeth de la Budapesta si publicat imprena cu arheologul George Boungru intr-una dintre cele mai bune reviste stiintifice de profil  din Germania. „ Structura piesei noastre contine 22 de linii, lipsindu-i atat inceputul cat si partea sa finala. Probabil ca inceputul piesei continea formula: defigo sau depono, care inseamna a prinde, a infige“, spune arheologul George Bounegru.   

Autorul blestemului nu este cunoscut, nici motivul. Asa ca este deschisa calea speculatiilor intre istoricii care studiaza perioada romana. „Nu cunoastem motivul blestemului, asta daca el a fost cumva mentionat pe tablita! „Termenul „nomen“ este echivalent in unele inscrieri similare cu parti ale corpului (cap, inima, limba),  iar in alte cazuri, probabil si la tabsita de plumb de la Apulum, este identificat cu numele persoanei blestemate“, este de parere George Bounegru, cel care a descoperit piesa in echipa cu arheologul Ilie Lascu, ambii de la Muzeul National al Unirii.  

Sursa: Adevarul