array(11) { ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["custom_slug"]=> string(0) "" ["meta_title"]=> string(67) "Zeci de percheziții în București. Prejudiciu de milioane de euro" ["meta_description"]=> string(167) "49 de percheziții au loc în București și în mai multe județe, luni dimineață, în două dosare penale. Sunt vizate două grupări care foloseau firme fantomă." ["meta_canonical_url"]=> string(0) "" ["og_title"]=> string(0) "" ["og_description"]=> string(0) "" ["tags"]=> string(51) "perchezitii,Bucuresti,centru comercial,import china" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> string(1) "1" ["html"]=> string(5702) "

„În primul dintre cele două dosare, instrumentat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, poliţiştii specializaţi în investigarea criminalităţi economice efectuează 35 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Vâlcea, Dolj, Cluj. Activităţile vizează o grupare bănuită de evaziune fiscală prin achiziţii intracomunitare de mărfuri, în special materiale textile, aprovizionate din spaţiul comunitar. Mărfurile erau ulterior prelucrate şi comercializate online şi prin intermediul firmelor de curierat ca produse finite (articole vestimentare), fără a fi declarate şi achitate către bugetul de stat taxele şi impozitele rezultate din aceste operaţiuni comerciale”, anunţă IGPR.

Prejudiciul estimat este de aproximativ 3.000.000 de euro.

Pentru sustragerea de la realizarea unor eventuale controale ale autorităţilor fiscale şi judiciare, dar şi pentru  disimularea adevăratei provenienţe a materiilor prime şi a veniturilor ilicite obţinute din activităţile evazioniste, membrii grupării ar fi acţionat în numele unor societăţi comerciale de tip fantomă. Prin intermediul acestora, folosind  transferuri succesive, ar fi reuşit să-si însuşească banii proveniţi din activitatea infracţională.

„Gruparea în cauză a acţionat în perioada 2016 - 2020, realizând activitatea infracţională prin intermediul a 27 de societăţi comerciale, în numele cărora se comercializau articole vestimentare în mediul online, care se livrau prin intermediul firmelor de curierat cu plata ramburs. Ulterior, sumele astfel încasate erau transferate succesiv şi retrase în numerar de la bancomatele unor unităţi bancare şi însuşite de membrii grupării”, precizează poliţiştii.

În cel de-al doilea dosar în care poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice efectuează 14 percheziţii există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2019-2020, mai multe persoane au pus în aplicare un mecanism evazionist, în scopul obţinerii de avantaje de natură fiscală (TVA şi impozit pe profit datorate statului), prin comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală, în cadrul activităţii de „import-cargo” derulată de prin intermediul a 7 societăţi comerciale.  

Activitatea infracţională a constat în derularea unui circuit de tranzacţii comerciale fictive cu articole de îmbrăcăminte, textile, încălţăminte, jucării şi articole de uz casnic, de provenienţă din import (Turcia şi China), la comanda unor clienţi/beneficiari reali din România.

Bunurile erau transportate în regim de grupaj/cargo (mai multe colete pentru diverşi beneficiari, în acelaşi transport), pe rutele Turcia – România, respectiv China – România (Portul Constanţa) şi valorificate în final fără întocmirea de documente fiscale sau prin întocmirea acestora fără conţinut real privind valoarea de vânzare şi cumpărătorul efectiv.

„Astfel, pe fondul cererilor de mărfuri din import (Turcia şi China) formulate de către clienţii/beneficiarii finali care activau în mod real în diverse centre comerciale din România, dar care nu optau sau nu deţineau capacitatea financiară şi logistică de a efectua importul în mod direct, societăţile comerciale importatoare, controlate membrii grupării,  s-ar fi interpus a fi furnizori pentru respectivii clienţi. În perioada ianuarie – octombrie 2019, prin intermediul celor 7 societăţi comerciale au fost efectuate 82 de importuri, cu o valoare declarată în vamă în sumă totală de 12.577.721 lei (2.977.067 USD)”, conform IGPR.

Concomitent cu întreruperea activităţii de import prin intermediul acestor societăţi comerciale, persoanele care coordonau în fapt societăţile ar fi conceput şi pus în aplicare un nou mod de operare, prin intermediul căruia mărfurile de import, origine Turcia, erau introduse în ţară şi livrate beneficiarilor.

Astfel, a fost creat un circuit scriptic, fictiv, al documentelor pe ruta Turcia – Bulgaria – România – Ungaria – România – Bulgaria. În final, bunurile care se aflau  în  tranzit vamal sau intracomunitar în România erau descărcate ilegal în ţară şi livrate fără documente de provenienţă clienţilor/beneficiarilor care le comandaseră.

Până în prezent, au fost identificate 20 de astfel de transporturi. Prejudiciul estimat în cauză este de 3.000.000 de euro.

Cele două grupări utilizau aceeaşi bază logistică de societăţi cu un comportament de tip fantomă.

Acţiunea, coordonată de Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, este realizată cu sprijinul poliţiştilor specializaţi în investigarea criminalităţii economice din cadrul D.G.P.M.B., I.P.J. Ilfov, I.PJ. Ialomiţa, I.P.J. Dolj, I.P.J. Vâlcea, I.P.J. Cluj, specialişti criminalişti din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, luptători S.I.A.S., precum şi inspectori din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi jandarmi din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

" } } ["video_category_embed_player"]=> string(2) "no" } array(11) { ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["custom_slug"]=> string(0) "" ["meta_title"]=> string(69) "Coronavirus: ANAF suspendă executarea silită a creanţelor bugetare" ["meta_description"]=> string(127) "Coronavirus: ANAF a anunţat luni că suspendă executarea silită a creanţelor bugetare, dar şi acţiunile de control fiscal" ["meta_canonical_url"]=> string(0) "" ["og_title"]=> string(0) "" ["og_description"]=> string(0) "" ["tags"]=> string(65) "ANAF,coronavirus,suspendă,executarea silită,creantelor bugetare" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> string(1) "1" ["html"]=> string(2592) "

Astfel, ANAF anunţă suspendarea  sau, după caz, neînceperea executării silite a creanţelor bugetare.

”În acest sens, nu se mai emit somaţii, popriri asupra disponibilităţilor băneşti şi a veniturilor urmăribile şi nu vor mai fi instituite sechestre asupra bunurilor. Excepţie fac sumele provenite din hotărârile judecătoreşti pronunţate în materie penală”,arată ANAF într-un comunicat.

Citeste si: Vergil Chițac, senatorul infectat cu coronavirus, s-a ales cu dosar penal

Fiscul mai anunţă rambursarea TVA, în cursul lunii martie, pentru toate deconturile soluţionate şi pentru care s-au emis decizii de rambursare la zi, precum şi implementarea unui nou mecanism de rambursare a TVA, care vizează soluţionarea cu celeritate a deconturilor, începând cu data de 1 aprilie 2020.

Citeste si: Curs BNR 16 martie 2020. Leul, la un nou minim istoric

De asemenea, sunt suspendate acţiunile de control fiscal (a inspecţiilor fiscale, a controalelor antifraudă) cu excepţia verificărilor ce pot fi efectuate de la distanţă, precum şi a cazurilor de evaziune fiscală, acolo unde sunt indicii în acest sens.

Citeste si: Program functionare mall-uri modificat din cauza coronavirusului. Orarul centrelor comerciale din Bucuresti si din tara

Sunt totodată suspendate acţiunile antifraudã privind Filtru II şi activităţile specifice din Punctele de Trecere a Frontierei cu Ungaria şi Bulgaria.
         
”Măsurile vor fi aplicate atât în perioada în care în România este declarată stare de urgenţă, cât şi pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea acestei stări. Totodată, se amână termenul de depunere a declaraţiilor fiscale de la 25 martie 2020, până la data de 25 aprilie 2020”, mai spun reprezentanţii ANAF.

" } } ["video_category_embed_player"]=> string(2) "no" } array(11) { ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["custom_slug"]=> string(0) "" ["meta_title"]=> string(69) "București: 200 de percheziţii pentru comerț cu mașini second-hand" ["meta_description"]=> string(136) "Poliţia Română face marţi 175 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în 20 de judeţe pentru comerţ cu mașini second-hand" ["meta_canonical_url"]=> string(0) "" ["og_title"]=> string(0) "" ["og_description"]=> string(0) "" ["tags"]=> string(55) "Bucuresti,200 de percheziții,comert,masini,second-hand" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> string(1) "1" ["html"]=> string(3506) "

”La data de 25 februarie 2020, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice - I.G.P.R., sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pun în aplicare 175 de mandate de percheziţie domiciliară şi 19 mandate de aducere în municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Argeş, Bihor, Buzău, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea. Activităţile fiind desfăşurate în cadrul a cinci dosare penale instrumentate de poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice”, anunţă IGPR.

Cercetările privesc o grupare infracţională specializată în infracţiuni de evaziune fiscală, care, prin intermediul membrilor săi, ar controla direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale cu activităţi în domeniul comerţului intracomunitar cu autovehicule second-hand.

Citeste si: Cum să-ți pregătești mașina pentru vânzare

Prin intermediul acestor societăţi comerciale ar fi achiziţionate astfel de autovehicule de la parteneri din spaţiul Uniunii Europene, cu preponderenţă din Belgia, Olanda, Germania, Italia, Franţa şi Spania, care ar fi fost vândute în România, fără a înregistra veniturile în evidenţele contabile şi fără a declara operaţiunile efectuate, sustrăgându-se astfel de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului.

Citeste si: Vremea schimbă foaia. Anunț suprinzător de la meteo!

Prin activitatea infracţională derulată de membrii acestei grupări infracţionale, în perioada 2018-2019, s-ar fi cauzat un prejudiciu bugetului consolidat al statului de peste 35.000.000 de lei.

Citeste si: Incendiu puternic în București! Delta Văcărești este acoperită de un nor uriaș de fum

Echipele participante la operaţiune sunt constituite din ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Direcţia de Investigaţii Criminale, Institutul Naţional de Criminalistică, Serviciul pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale, precum şi din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene Ilfov, Argeş, Bihor, Buzău, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea, care pun în aplicare mandatele de percheziţie domiciliară.

De asemenea, specialiştii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală fac verificări asupra legalităţii achiziţiilor intracomunitare de autoturisme de pe piaţa europeană.

" } } ["video_category_embed_player"]=> string(2) "no" } array(8) { ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["meta_title"]=> string(66) "ANAF se pregăteşte să lanseze controale vizând Uber şi Taxify" ["meta_description"]=> string(99) "ANAF pregăteşte ”controale antifraudă” la colaboratorii Uber şi Taxify, anunţă Profit.ro." ["og_title"]=> string(0) "" ["og_description"]=> string(0) "" ["tags"]=> string(29) "ANAF, controale, uber, taxify" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> string(1) "1" ["html"]=> string(2211) "

Un document oficial al Ministerului Finanţelor redactat la începutul lunii şi obţinut de Profit.ro dezvăluie planul pus la cale de Fisc în privinţa şoferilor care fac curse prin intermediul Uber şi Taxify.

Documentul relevă că ”la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală au fost iniţiate demersuri pentru identificarea colaboratorilor entităţilor care facilitează servicii de tip ridesharing, urmând ca datele obţinute să fie analizate în vederea declanşării unor controale antifraudă pentru constatarea împrejurărilor în care au fost desfăşurate activităţile şi evaluarea eventualelor consecinţe de natură fiscală, contravenţională sau penală”.

Guvernul a anunţat recent că se pregăteşte să adopte în această săptămână o ordonanţă de urgenţă în domeniu, apreciată de avocaţi ca introducând reguli ce pot determina ieşirea Taxify şi Uber de pe piaţă.

Companiile de ridesharing Uber şi Taxify (Bolt) au cerut săptămâna trecută Guvernului să amâne o potenţială Ordonanţ de Urgenţă care poate duce la limitarea sau dispariţia serviciilor alternative de transport urban, în condiţiile în care industria serviciilor alternative de transport a contribuit cu zeci de milioane de euro la economia locală, scrie News. 

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) şi Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) au organizat, în ultima perioadă, proteste în Bucureşti, reclamând că mult aşteptatele Ordonanţe de Urgenţă în domeniul transporturilor de pasageri, promise de Guvern, sunt blocate pe circuitul de avizare.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat că autorităţile nu vor să interzică activitatea firmelor precum Uber şi Clever, ci vor ca toată lumea să urmeze acceaşi legislaţie. "Noi nu avem nicio problemă cu Uber şi cu Clever, noi dăm o ordonanţă care să combată pirateria", a spus el.

 

" } } } array(7) { ["tags"]=> string(50) "anaf, sef, mihaela triculescu, fisc, examene, oral" ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["meta_title"]=> string(106) "Noua şefă a Fiscului a picat 5 examene organizate de ANAF! Mihaela Triculescu a eşuat la probele orale!" ["meta_description"]=> string(144) "S-a dezvăluit că noua şefă a Fiscului a picat 5 examene organizate de ANAF. Mihaela Triculescu şi-a dorit să fie inspector la Antifraudă." ["gallery_title"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(4176) "

E clar că noua şefă a Fiscului a picat 5 examene organizate de ANAF. “Proaspăta şefă a ANAF, craioveanca Mihaela Triculescu, a picat de cinci ori în trei ani examenul oral pentru ocuparea unor funcţii de inspector la Antifraudă. S-a întâmplat în perioada 2014-2016. Mihaela Triculescu şi-a început cariera la firma de salubritate a comunei Cârcea din judeţul Dolj. Era contabilă. De acolo, a ajuns director adjunct la Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor a judeţului Dolj. Apoi, şi-a deschis un cabinet individual de insolvenţă. Fără nici o legătură cu Fiscul, ministrul Finanţelor a propus ca această să ocupe funcţia de şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.”, a dezvăluit newsweek.ro

Noua şefă a Fiscului a picat 5 examene organizate de ANAF: "Nu s-a dat bătută"

„Primul examen a fost susţinut în martie 2014. Atunci, Mihaela Triculescu a râvnit la funcţia de inspector principal în cadrul Direcţiei de Combatere a Fraudelor, din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală. La proba scrisă, a luat 50 de puncte din 100, dar a fost admisă. Însă a avut ghinion: oralul a fost mai greu, iar examinatorii au respins-o. Nu s-a dat bătută. Câteva luni mai târziu, în octombrie, şi-a depus dosarul pentru un post de inspector antifraudă la Serviciul de control antifraudă din cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Târgu Jiu. La fel ca la primul examen, a fost admisă cu 72,5 puncte la scris, dar şi de această dată oralul i-a dat bătăi de cap. Nu a reuşit să treacă examenul vorbit, aşa că a fost respinsă din nou.”, au mai relatat cei de la newsweek.ro.

Noua şefă a Fiscului a picat 5 examene organizate de ANAF: "La proba scrisă a obţinut 75 de puncte"

Acum câţiva ani, noua şefă a Fiscului a picat 5 examene organizate de ANAF. “Câteva luni mai târziu, în mai 2015, Mihaela Triculescu şi-a încercat norocul pentru un post în structura centrală a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală. Conform documentelor aflate în posesia Newsweek România, Triculescu a candidat pentru un post în Direcţia Control cu risc fiscal şi intervenţie rapidă. La proba scrisă a obţinut 75 de puncte. Ulterior, în iunie 2015, a dat şi proba orală. Dar, şi de această dată, noua şefă a ANAF a picat examenul. La sesiunea din octombrie 2015, Mihaela Triculescu şi-a depus din nou dosarul, tot pentru funcţia de inspector principal Direcţia Control cu risc fiscal şi intervenţie rapidă. De această dată, a trecut examenul scris cu 82,5 puncte. Nici atunci, însă, nu a trecut de exigenţa evaluatorilor de la oral. Mihaela Triculescu nu a renunţat nici în anul 2016. În acel an, şi-a depus dosarul pentru un post de inspector superior în cadrul Direcţiei de Combatere a Fraudelor, din aparatul central al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală. La proba scrisă a fost admisă cu 62,5 puncte. Dar a picat cu brio la examenul oral.”, s-au încheiat dezvăluirile despre Triculescu.

" } } } array(7) { ["tags"]=> string(16) "ANAF, ANAF teapa" ["homepage_title"]=> string(63) "Controale false de la ANAF. Cum sunt păcăliţi contribuabilii" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["meta_title"]=> string(63) "Controale false de la ANAF. Cum sunt păcăliţi contribuabilii" ["meta_description"]=> string(0) "" ["gallery_title"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(1112) "
Ai primit un e-mail prin care eşti anunţat că eşti vizat de un control fiscal? Mare atenţie. 
 
ANAF îi avertizează pe contribuabili că nu se trimit astfel de mesaje. „Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu transmite email-uri contribuabililor pentru a anunţa controale fiscale sau ale Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală. Precizăm că ANAF informează contribuabilii cu privire la o viitoare inspecţie fiscală printr-un aviz de inspecţie, conform art. 122 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, iar în cazul controalelor DGAF, acestea sunt inopinate şi operative”, transmite ANAF. 
 
Instituţia vine cu aceste lămuriri după ce persoane necunoscute au emis în numele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală e-mail- uri prin care se solicită bani. Reprezentanţii ANAF îi sfătuiesc pe cei care primesc astfel de mesaje să nu acceseze link-urile indicate în mesajele text. 
 
sursa foto: Adevarul 
" } } } array(7) { ["tags"]=> string(74) "petre dragos voinescu, marin marius florea, anaf, antifrauda fiscala, dgaf" ["homepage_title"]=> string(52) "Seful Antifrauda, demis de premierul Sorin Grindeanu" ["homepage_description"]=> string(224) "Premierul Sorin Grindeanu a semnat miercuri eliberarea din functia de sef al Directiei Generale Antifrauda Fiscala a lui Petre-Dragos Voinescu si numirea lui Marin-Marius Florea, decizia fiind publicata in Monitorul Oficial." ["meta_title"]=> string(52) "Seful Antifrauda, demis de premierul Sorin Grindeanu" ["meta_description"]=> string(224) "Premierul Sorin Grindeanu a semnat miercuri eliberarea din functia de sef al Directiei Generale Antifrauda Fiscala a lui Petre-Dragos Voinescu si numirea lui Marin-Marius Florea, decizia fiind publicata in Monitorul Oficial." ["gallery_title"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(1130) "

Potrivit decizie publicata miercuri in Monitorul Oficial, premierul a decis inlocuirea lui Petre-Dragos Voinescu de la conducerea Directiei Generale Antifrauda Fiscala din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF).

Totodata, in funtia de vicepresedinte, cu rang de subsecretar de stat al ANAF, care coordoneaza Directia Generala Antifrauda Fiscala, a fost numit Marin-Marius Florea.

in Monitorul Oficial a fost publicata si incetarea activitatii cu caracter temporar a lui Nicolae Grofu, care era secretar general in cadrul ANAF, scrie Mediafax.


"Decizie privind aplicarea mobilitatii lui Ion Cristinel Rujan din functia publica de secretar general adjunct in cadrul ministerului Tineretului si Sportului, in functia publica de secretar general in cadrul ANAF", se mai arata intr-o decizie publicat in Monitorul Oficial.

Totodata, premierul a decis sa o elibereze din functie pe Ionelia Claudia Grosu, numita de premierul Dacian Ciolos in functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Agentiei Nationale pentru Romi, in locul ei fiind numit Daniel Radulescu.

" } } } array(7) { ["tags"]=> string(41) "anaf, antifrauda, spor, inspectori, buget" ["homepage_title"]=> string(117) "ANAF a taiat sporul de suprasolicitare neuropsihica al inspectorilor antifrauda de la 25% la 5% pentru ca nu are bani" ["homepage_description"]=> string(521) "Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a precizat, luni, ca a redus de la 25% la 5% sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica pentru angajatii sai, printr-un ordin intrat in vigoare de la 1 martie, pentru ca bugetul institutiei a fost redus cu 4,6% in acest an fata de nivelul din 2016, astfel ca nu dispune de fonduri suficiente pentru plata sumelor. Sindicalistii spun insa ca decizia este nejustificata, in conditiile in care riscul in combaterea si impunerea disciplinei economico-financiare a crescut." ["meta_title"]=> string(117) "ANAF a taiat sporul de suprasolicitare neuropsihica al inspectorilor antifrauda de la 25% la 5% pentru ca nu are bani" ["meta_description"]=> string(521) "Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a precizat, luni, ca a redus de la 25% la 5% sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica pentru angajatii sai, printr-un ordin intrat in vigoare de la 1 martie, pentru ca bugetul institutiei a fost redus cu 4,6% in acest an fata de nivelul din 2016, astfel ca nu dispune de fonduri suficiente pentru plata sumelor. Sindicalistii spun insa ca decizia este nejustificata, in conditiile in care riscul in combaterea si impunerea disciplinei economico-financiare a crescut." ["gallery_title"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(3442) "

Doua ordine semnate de presedintele ANAF, Bogdan Stan, si intrate in vigoare la 1 martie anuleaza sporul de 25% si introduce un spor de doar 5%, in locul beneficiului anulat.

ANAF precizeaza ca decizia a fost cauzata de lipsa fondurilor.

"In constructia bugetara pentru anul 2017 nu s-au  alocat fonduri care sa sustina acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica, pana la nivelul maxim prevazut de lege (25% din salariul de baza), de care au beneficiat inspectorii antifrauda in anii precedenti. Fondul total bugetar aprobat pentru anul 2017 repartizat aparatului propriu al ANAF s-a diminuat cu 4,62 puncte procentuale, reprezentand un procent de 95,38% din executia anului 2016", se arata in reactia transmisa de ANAF.

Totusi, conducerea ANAF considera ca este necesara acordarea unui spor de macar 5% din salariul de baza pentru inspectorii din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala si a 75% din sporurile pentru orele suplimentare efectuate.

"Mentionam ca se va reveni cu o analiza in ceea ce priveste modificarea procentului sporului de risc si suprasolictare neuropsihica in momentul unei eventuale rectificari bugetare pozitive, luandu-se masurile care se vor impune", mai arata comunicatul Fiscului.

Presedintele Sindicatului National al Functionarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, sustine decizia de scadere a sporului de la 25% la 5% este nejustificata, in conditiile in care riscul in combaterea si impunerea disciplinei economico-financiare a crescut.

SNFP nu numai ca nu este de acord cu aceasta diminuare, dar solicita extinderea aplicarii sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica si pentru celelalte institutii cu atributii de control si executare, printre care Agentia Nationala de Adminsitrare Fiscala, Protectia Consumatorului, Inspectia Muncii, Garda Nationala de Mediu si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Decizia conducerii ANAF a fost luata in conditiile in care executia bugetara din primele doua luni ale acestui an a fost considerata slaba de economisti.

Presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, a avertizat duminica, la Digi 24, ca Guvernul va fi nevoit sa ia masuri, daca cifrele bugetare vor arata la fel de rau dupa primele trei luni ca la finele lunii ianuarie, cu venituri in scadere si o colectare foarte slaba.
 

Prima ocazie va fi rectificarea bugetara, care poate fi facuta cel mai devreme in iulie, avand posibilitatea sa reduca cheltuielile sau sa creasca veniturile, care oricum sunt cele mai mici din Europa, a mentionat Dumitru.

Datele publicate de Ministerul Finantelor arata ca veniturile bugetului general consolidat au fost in ianuarie de 19,2 miliarde lei, echivalent cu 2,4% din PIB, fiind cu 5,7% mai mici fata de ianuarie 2016.

Incasarile din TVA au inregistrat o scadere dramatica fata de ianuarie 2016, cu 24,8%.

Pe de alta parte, cheltuielile bugetului general consolidat, de 16,2 miliarde lei, au crescut cu 3,5% fata de aceeasi perioada din anul precedent.

Executia bugetara s-a incheiat cu un excedent de 3 miliarde lei (0,37% din PIB), in scadere de la 4,7 miliarde lei (0,62% din PIB) in ianuarie 2016.
 

Sursa: News.ro

" } } } array(4) { ["tags"]=> string(39) "evaziune fiscala, perchezitii, capitala" ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(1969) "

"In aceasta dimineata (miercuri, n.r.), politisti din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, sub supravegherea Parchetului de pe lânga Tribunalul Bucuresti, pun in aplicare 23 de mandate de perchezitie domiciliara in municipiul Bucuresti si judetele Ilfov, Teleorman, Constanta si Maramures , fiind vizate mai multe persoane si societati comerciale intr-un dosar privind savârsirea infractiunilor de evaziune fiscala si spalarea banilor", transmit reprezentantii Politiei Capitalei, potrivit News.ro.

Potrivit politistilor, exista indicii ca, in perioada 2012-2013, persoanele vizate au creat un mecanism de fraudare a bugetului de stat prin intermediul a doua societati comerciale, având la baza inregistrarea in documentele contabile ale societatilor beneficiare si declararea fiscala in numele acestora a unor achizitii fictive de valoare crescuta de la mai multe societati comerciale.

Prin aceste operatiuni s-ar fi urmarit sustragerea de la plata TVA si a impozitului pe profit, precum si scoaterea nelegala din patrimoniul persoanelor juridice a unor lichiditati sub aparenta achitarii contravalorii bunurilor "achizitionate” de la societatile comerciale declarate ca furnizori.

Prejudiciul total adus bugetului statului este estimat la aproximativ 5.000.000 de lei, iar suma totala rezultata din circuitul de spalare a banilor este de circa 9.000.000 de lei.

In cauza s-a dispus continuarea urmaririi penale fata de 11 persoane, fiind puse in aplicare mai multe mandate de aducere, audierile urmând a se desfasura la sediul Politiei Capitalei, precizeaza politistii.

Politia Capitalei mai arata ca actiunea beneficiaza de sprijinul Directiei Operatiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, al Unitatii Teritoriale de Analiza Informatiilor si al Directiei Generale Antifrauda Fiscala.

 

 

" } } } array(4) { ["tags"]=> string(46) "loteria bonurilor fiscale, bonuri, castigatori" ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(2564) "

Extragerea Loteriei fiscale pentru bonurile emise in octombrie a fost organizata duminica, in studioul TV al Loteriei Române.

Dupa extragerea bilelor din urne, au iesit câstigatoare bonurile din data de 21 octombrie, in valoare de 168 lei, informeaza News.ro.

Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) si al C.N."Loteria Româna" (CNLR) pentru o perioada de minimum 30 de zile.

Cererile pentru revendicarea premiilor, in valoare totala de un milion de lei, pot fi depuse incepând de luni la sediile ANAF. Persoanele care merg la Fisc pentru revendicarea premiilor trebuie sa depuna in original bonul fiscal câstigator, alaturi de copia actului de identitate si de o cerere.

Un bon fiscal este considerat câstigator doar daca indeplineste cumulativ conditiile prevazute de lege, având inscrise elementele obligatorii care arata ca a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat.

Fiecare unitate teritoriala ANAF la care se depun bonurile fiscale câstigatoare va elibera o copie a acestora cu mentiunea "conform cu originalul", pe care va fi scris numarul unic de inregistrare.

Pentru asigurarea transparentei, lista cu numerele unice de inregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicata pe site-urile MFP si ANAF.

Daca vor fi depuse cereri pentru mai mult de 100 de bonuri câstigatoare, va fi efectuata o noua extragere la o data ulterior anuntata, pentru desemnarea a maxim 100 de premianti.

Dupa stabilirea finala a bonurilor câstigatoare, acestea vor fi centralizate si transmise in termen de doua zile catre ANAF, pentru ca institutia sa incarce rezultatele in "Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale" si sa verifice daca bonurile sunt autentice. Controalele sunt realizate de catre Directia Generala Antifrauda Fiscala, prin directiile regionale.

In acest an vor fi organizate in total 14 extrageri ale loteriei bonurilor fiscale, dintre care 12 lunare si doua ocazionale, fiecare cu un fond de premiere de un milion de lei. Pâna in prezent, au avut loc zece extrageri lunare, aferente lunilor ianuarie-octombrie, si una ocazionala, de Paste.

La extragerea din octombrie au iesit câstigatoare bonurile fiscale in valoare de 440 de lei emise pe 9 septembrie.

Anul trecut, valoarea totala a premiilor acordate a fost de aproape 5 milioane de lei, suma care s-a impartit intre 17.985 de câstigatori, potrivit datelor MFP.

" } } } array(4) { ["tags"]=> string(1) "-" ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(2547) "

Extragerea Loteriei fiscale pentru bonurile emise în mai a fost organizată duminică, în studioul TV al Loteriei Române. După extragerea bilelor din urne, au ieşit câştigătoare bonurile din data de 9 septembrie, în valoare de 440 lei. Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al C.N."Loteria Română" (CNLR) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.

Cererile pentru revendicarea premiilor, în valoare totală de un milion de lei, pot fi depuse începând de luni la sediile ANAF. Persoanele care merg la Fisc pentru revendicarea premiilor trebuie să depună în original bonul fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere. Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat.

Fiecare unitate teritorială ANAF la care se depun bonurile fiscale câştigătoare va elibera o copie a acestora cu menţiunea "conform cu originalul", pe care va fi scris numărul unic de înregistrare. Pentru asigurarea transparenţei, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP şi ANAF. Dacă vor fi depuse cereri pentru mai mult de 100 de bonuri câştigătoare, va fi efectuată o nouă extragere la o dată ulterior anunţată, pentru desemnarea a maxim 100 de premianţi. După stabilirea finală a bonurilor câştigătoare, acestea vor fi centralizate şi transmise în termen de două zile către ANAF, pentru ca instituţia să încarce rezultatele în "Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale" şi să verifice dacă bonurile sunt autentice. Controalele sunt realizate de către Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, prin direcţiile regionale.

În acest an vor fi organizate în total 14 extrageri ale loteriei bonurilor fiscale, dintre care 12 lunare şi două ocazionale, fiecare cu un fond de premiere de un milion de lei. Până în prezent, au avut loc opt extrageri lunare, aferente lunilor ianuarie-august, şi una ocazională, de Paşte. La extragerea din septembrie au ieşit câştigătoare bonurile fiscale în valoare de 564 lei emise pe 18 august.  Anul trecut, valoarea totală a premiilor acordate a fost de aproape 5 milioane de lei, sumă care s-a împărţit între 17.985 de câştigători, potrivit datelor MFP.

 

" } } } array(4) { ["tags"]=> string(1) "-" ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(6681) "

 

Bluze la 3 lei si costume la 50 de lei. Locul unde gasesti haine, incaltari, covoare, usi si prize. Inspectorii Antifrauda scot la vanzare tot ce confisca
Marfa confiscata de inspectorii Antifrauda dupa raziile din angrourile bucurestene ajunge sa fie cumparata de oamenii în cautare de preturi mici. Se cumpara la bucata sau în baxuri de toate - de la haine si adidasi pâna la covoare, usi metalice si prize. Produsele sunt aduse în special din China si Turcia si genereaza Fiscului vânzari de peste 1 milion de euro anual.
Mormane de saci si sute de cutii. Adica 100 de tone de marfa confiscata din angrourile si de la micii comerciati din Bucuresti, care au ajuns în depozitul Fiscului.
Ioan Cuc, reprezentant al Directiei Generale Regionale de Finante Bucuresti: „Avem încaltaminte, confectii, jucarii pentru copii, produse destinate partii de electronica, niste prize. În ultima perioada s-a adunat în depozitul din Pantelimon o cantitate foarte mare de marfa”.
Practic, toata marfa care ajunge în depozitele ANAF vine de la comerciantii care nu au putut-o justifica în acte. Cu alte cuvinte, o parte din evaziunea fiscala se vede în depozitele ANAF.
În perioada sarbatorilor de iarna de anul trecut, inspectorii fiscali au verificat 4.000 de firme din angrouri, iar amenzile date au fost de 25 de milioane de lei. Chiar si în aceste conditii, patronii de acolo fac afaceri tot la limita legii.
Ioan Cuc, reprezentant al Directiei Generale Regionale de Finante Bucuresti: „Actiunile desfasurate de Directia Antifrauda continua si s-a observat ca volumul de marfa este la fel de mare”.
Atunci când sunt prinsi, patronii evazionisti devin sursa de marfa pentru cei aflati în cautarea preturilor mici. Doar ca din depozitele ANAF pot cumpara direct doar firmele. Pentru cei care vor sa cumpere la bucata, fiscul a deschis un magazin în sectorul 4 al Capitalei. O încapere la parterul unui bloc unde se gasesc camasi la 3 lei, bluze la 5 lei, rochii la 20 de lei sau costume la 50 de lei.
Magazinul a adus ANAF încasari de peste 250.000 de euro pâna acum, adica aproape cât tot anul trecut. Acesta înseamna practic 20% din tot ceea ce vinde Directia Regionala Finante Bucuresti într-un an.

Produsele sunt aduse în special din China si Turcia si genereaza Fiscului vânzari de peste 1 milion de euro anual.Mormane de saci si sute de cutii. Adica 100 de tone de marfa confiscata din angrourile si de la micii comerciati din Bucuresti, care au ajuns în depozitul Fiscului.

Sursa foto: Eurotex


Ioan Cuc, reprezentant al Directiei Generale Regionale de Finante Bucuresti: „Avem încaltaminte, confectii, jucarii pentru copii, produse destinate partii de electronica, niste prize. În ultima perioada s-a adunat în depozitul din Pantelimon o cantitate foarte mare de marfa”.


Practic, toata marfa care ajunge în depozitele ANAF vine de la comerciantii care nu au putut-o justifica în acte. Cu alte cuvinte, o parte din evaziunea fiscala se vede în depozitele ANAF.


În perioada sarbatorilor de iarna de anul trecut, inspectorii fiscali au verificat 4.000 de firme din angrouri, iar amenzile date au fost de 25 de milioane de lei. Chiar si în aceste conditii, patronii de acolo fac afaceri tot la limita legii.


Ioan Cuc, reprezentant al Directiei Generale Regionale de Finante Bucuresti: „Actiunile desfasurate de Directia Antifrauda continua si s-a observat ca volumul de marfa este la fel de mare”.


Atunci când sunt prinsi, patronii evazionisti devin sursa de marfa pentru cei aflati în cautarea preturilor mici. Doar ca din depozitele ANAF pot cumpara direct doar firmele. Pentru cei care vor sa cumpere la bucata, fiscul a deschis un magazin în sectorul 4 al Capitalei. O încapere la parterul unui bloc unde se gasesc camasi la 3 lei, bluze la 5 lei, rochii la 20 de lei sau costume la 50 de lei.


Magazinul a adus ANAF încasari de peste 250.000 de euro pâna acum, adica aproape cât tot anul trecut. Acesta înseamna practic 20% din tot ceea ce vinde Directia Regionala Finante Bucuresti într-un an.

 

" } } } array(4) { ["tags"]=> string(1) "-" ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(1224) "

Poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pun în aplicare 23 de mandate de percheziţie domiciliară în Capitală şi în judeţele Ilfov şi Giurgiu şi pun în executare mai multe mandate de aducere, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani în domeniul materialelor de construcţii, anunţă Poliţia Capitalei.

Suspecţii ar fi creat, în perioada 2011 - 2014, un circuit comercial fictiv, înfiinţând şi coordonând mai multe firme-fantomă, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.

Persoanele vizate vor fi audiate la sediul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice - Sector 6.

Prejudiciul adus bugetului consolidat al statului este de aproximativ 7.000.000 lei, din care 5.000.000 de lei ca urmare a săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, suma de bani spălată depăşind 2.000.000 de lei, potrivit Poliţiei Capitalei

Acţiunea poliţiştilor este sprijintă de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR, precum şi de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF.

" } } } array(4) { ["tags"]=> string(1) "-" ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(1110) "

În perioada 01 iulie - 26 august 2016, inspectorii Direcţiei generale antifraudă fiscală (DGAF), din cadrul ANAF, au verificat 2.080 de contribuabili care îşi desfăşoară activitatea în staţiunile turistice de pe litoralul Mării Negre.

În urma controalelor, inspectorii antifraudă au dispus amenzi şi confiscări în valoare totală de 10.362.586 de lei, respectiv: 2.444 de sancţiuni contravenţionale (2.001 de amenzi şi 443 de avertismente), valoarea amenzilor însumând 9.666.249 de lei şi confiscãri de sume (numerar), venituri ilicite şi bunuri în valoare totalã de 696.337 de lei, noteaz capital.ro.      

Totodatã, inspectorii antifraudă au dispus suspendarea activităţii a 23 de operatori economici (12 pentru neutilizarea casei de marcat, 8 pentru nedotare cu aparat de marcat electronic fiscal şi 3 pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 227/2015, respectiv deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea de produse accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător), potrivit capital.ro.

" } } } array(4) { ["tags"]=> string(1) "-" ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(8561) "

 

S-a tras bonul câstigator la Loteria Bonurilor Fiscale
La cea de-a doua extragere pentru selectia celor 100 de câstigatori ai Loteria bonurilor fiscale emise în luna mai a iesit din urna numarul 337, care reprezinta primul bon câstigator si, totodata, baza de referinta la care se aplica crescator un pas care are valoarea egala cu ziua emiterii bonului fiscal câstigator, respectiv 20. Premiul minim garantat este de 10.000 lei, anunta Ministerul Finantelor Publice.
La prima extragere au participat bonurile emise între 1 si 31 mai 2016 si au fost desemnate câstigatoare cele din 20 mai 2016, în valoare de 79 de lei.
Dupa centralizarea bonurilor fiscale câstigatoare, depuse în termenul legal de 30 de zile, a rezultat un numar de 338 cereri de revendicare, fiind depasit astfel numarul maxim de 100 de premii stabilit prin lege.
În urma verificarilor, s-a constatat ca numarul unic de înregistrare 293 a fost atribuit unei cereri de revendicare deja înregistrata în aplicatia informatica, rezultând o dubla înregistrare. Drept urmare, numarul unic 293 a fost invalidat.
Lista celor 338 bonuri fiscale pentru care au fost revendicate premii la extragerea din data de 19 iunie este disponibila pe site-ul MFP, la rubrica Loteria bonurilor fiscale. Fiecarui bon fiscal care a fost depus i-a fost atribuit un numar unic de înregistrare, în intervalul 001 - 338.
Numarul 337, extras în cadrul tragerii de duminica, este primul câstigator. Pentru desemnarea celui de-al doilea, se aplica crescator la primul numar extras un pas care are valoarea egala cu ziua emiterii bonului fiscal câstigator (20). Pentru stabilirea celorlalti câstigatori, pasul se aduna succesiv la numarul desemnat anterior ca fiind câstigator.
Daca în urma aplicarii procedurii de selectie se depaseste numarul unic maxim atribuit bonurilor fiscale din lista (338), urmatorul numar câstigator din lista este dat de diferenta dintre suma determinata prin aplicarea pasului (20) la baza de referinta si numarul unic maxim atribuit (338), continuând cu aplicarea pasului pâna la stabilirea numarului maxim de premii prevazut de lege, 100, precizeaza Ministerul Finantelor
În procesul de aplicare al pasului, numerele selectate ca fiind câstigatoare sunt eliminate din lista.
”Pentru o corecta si transparenta desfasurare a tragerii, informam ca în situatia în care numarul unic de înregistrare care a fost invalidat (numarul 293) va fi extras din urnele Loteriei Române, extragerea va fi reluata. Totodata, în procesul de aplicare a pasului, numarul 293 nu se ia în considerare, acesta fiind invalidat”, se precizeaza în comunicatul remis presei.
Dupa stabilirea celor 100 de bonuri fiscale câstigatoare, acestea vor fi centralizate si transmise în termen de doua zile catre ANAF în vederea încarcarii rezultatelor în "Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale", respectiv pentru verificarea autenticitatii bonurilor fiscale câstigatoare de catre Directia Generala Antifrauda Fiscala, prin Directiile Regionale Antifrauda Fiscala.
Anul trecut, valoarea totala a premiilor acordate a fost de aproape 5 milioane de lei, suma care s-a împartit între 17.985 de câstigatori, potrivit datelor MFP.
În acest an sunt organizate în total 14 extrageri ale loteriei bonurilor fiscale, dintre care 12 lunare si doua ocazionale, fiecare cu un fond de premiere de un milion de lei, informeaza Digi24.

ice.
La prima extragere au participat bonurile emise între 1 si 31 mai 2016 si au fost desemnate câstigatoare cele din 20 mai 2016, în valoare de 79 de lei.


Dupa centralizarea bonurilor fiscale câstigatoare, depuse în termenul legal de 30 de zile, a rezultat un numar de 338 cereri de revendicare, fiind depasit astfel numarul maxim de 100 de premii stabilit prin lege.
În urma verificarilor, s-a constatat ca numarul unic de înregistrare 293 a fost atribuit unei cereri de revendicare deja înregistrata în aplicatia informatica, rezultând o dubla înregistrare. Drept urmare, numarul unic 293 a fost invalidat.

Lista celor 338 bonuri fiscale pentru care au fost revendicate premii la extragerea din data de 19 iunie este disponibila pe site-ul MFP, la rubrica Loteria bonurilor fiscale. Fiecarui bon fiscal care a fost depus i-a fost atribuit un numar unic de înregistrare, în intervalul 001 - 338.


Numarul 337, extras în cadrul tragerii de duminica, este primul câstigator. Pentru desemnarea celui de-al doilea, se aplica crescator la primul numar extras un pas care are valoarea egala cu ziua emiterii bonului fiscal câstigator (20). Pentru stabilirea celorlalti câstigatori, pasul se aduna succesiv la numarul desemnat anterior ca fiind câstigator.

 

" } } } array(4) { ["tags"]=> string(57) "audiat, evaziune fiscala, spalare de bani, Mohammad Murad" ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(2961) "

Politistii spun ca bani ar fi fost spalati in perioada 2012-2013 prin intermediul unei retele de firma fantoma care se ocupa cu vanzarea materialelor de constructii.
“Din datele şi probele administrate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că în perioada 2012 – 2013, reprezentanţii unei societăţi comerciale cu sediul în Bucureşti, au creat şi implementat un circuit evazionist, în cadrul căruia, prin interpunerea pe lanţurile de tranzacţionare a mărfii (materiale de construcţii) a mai multor societăţi comerciale cu comportament de tip «fantomă», s-au sustras de la îndeplinirea obligaţiilor fiscal”, potrivit Poliţiei Capitalei.
Percheziţiile au fost făcute sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, acţiunea fiind sprijinită de Direcţia Operaţiuni Speciale, Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Bucureşti şi Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, scrie news.ro.

Politistii spun ca bani ar fi fost spalati in perioada 2012-2013 prin intermediul unei retele de firma fantoma care se ocupa cu vanzarea materialelor de constructii.

“Din datele şi probele administrate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că în perioada 2012 – 2013, reprezentanţii unei societăţi comerciale cu sediul în Bucureşti, au creat şi implementat un circuit evazionist, în cadrul căruia, prin interpunerea pe lanţurile de tranzacţionare a mărfii (materiale de construcţii) a mai multor societăţi comerciale cu comportament de tip «fantomă», s-au sustras de la îndeplinirea obligaţiilor fiscal”, potrivit Poliţiei Capitalei.

Percheziţiile au fost făcute sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, acţiunea fiind sprijinită de Direcţia Operaţiuni Speciale, Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Bucureşti şi Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, scrie news.ro.

 

" } } } array(4) { ["tags"]=> string(1) "-" ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(2573) "

Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe Dumitru Adrian Popa la câte doi ani şi opt de închisoare pentru trei infracţiuni de luare de mită şi la trei ani şi jumătate de detenţie pentru o a patra infracţiune similară. Instanţa a decis contopirea celor patru pedepse cu cea pentru trafic de influenţă - de trei ani de închisoare - primită la Tribunalul Constanţa, rezultând astfel o condamnare de şapte ani şi două luni de închisoare, scrie news.ro.

Din această pedeapsă urmează să fie scăzută perioada reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu pentru fostul inspector, respectiv din 3 septembrie 2015 până în prezent.

Celălalt inculpat din acest dosar, Florin Zarughevici, rămâne cu condamnarea de trei ani de închisoare cu suspendare dată în primă instanţă, pentru complicitate la luare de mită.

Decizia Curţii de Apel Constanţa este definitivă.

Potrivit procurorilor, în perioada iulie - septembrie 2015, Dumitru Adrian Popa, în calitate de inspector la Direcţia Generală Antifraudă Fiscală - Direcţia regională Antifraudă Fiscală 2 Constanţa, a pretins şi a primit de la mai mulţi oameni de afaceri suma totală de 13.000 lei, în legătură cu neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu care decurgeau din funcţia deţinută, privind rezultatele unor controale făcute la firmele acestora.

De asemenea, în aceeaşi calitate şi în aceleaşi circumstanţe, el a pretins, prin intermediul lui Florin Zarughevici, de la administratorul unei alte societăţi comerciale suma de 3.000 euro.

În 3 septembrie 2015, Dumitru Adrian Popa a primit de la omul de afaceri, prin acelaşi intermediar, suma de 3.000 euro pretinsă anterior, fiind organizat flagrantul.

Suma de bani remisă iniţial de omul de afaceri lui Florin Zarughevici, care a negociat cuantumul mitei pretinse de Dumitru Adrian Popa şi condiţiile de loc şi timp în care avea să fie plătită, a fost de 5.000 euro. Ulterior, Florin Zarughevici şi-a oprit 2.000 de euro, iar restul l-a predat inspectorului antifraudă.

Totodată, Dumitru Adrian Popa a pretins de la un om de afaceri mai multe sume de bani, pentru ca, uzând de influenţa pe care o avea asupra funcţionarilor ANAF, să îi determine să adopte o soluţie favorabilă într-un dosar privind insolvenţa unei firme administrată de omul de afaceri, deschis din cauza unei datorii de peste 500.000 lei pe care societatea o avea faţă de bugetul de stat.

" } } } array(4) { ["tags"]=> string(98) "complex comercial, amenzi, anaf, dragonul rosu, inspectori fiscali, agenti fiscali, controale ANAF" ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> int(1) ["html"]=> string(924) "

Inspectorii au verificat 96 de firmE din Complexul Dragonul Rosu, aplicand peste 130 de amenzi, informrmeaza profit.ro.

"Au fost aplicate 130 de amenzi in cuantum de 1,26 milioane de lei, deoarece inspectorii antifrauda au identificat venituri neinregistrate şi comercializarea de marfuri fara documente justificative", a precizat ANAF.

Totodata, inspectorii ANAF au confiscat marfuri in valoare de 20.600 de lei şi sume in numerar de 71.553 de lei şi 238 dolari americani.

" } } } antifrauda fiscala - Stirile Kanal D

antifrauda fiscala

array(11) { ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["custom_slug"]=> string(0) "" ["meta_title"]=> string(77) "Nelu Tătaru, despre starea de urgență: „Este o regulă foarte simplă”" ["meta_description"]=> string(165) "Nelu Tătaru a declarat luni seară că anumite localități sau zone ar putea intra în carantină, iar prelungirea stării de alertă este „aproape iminentă”." ["meta_canonical_url"]=> string(0) "" ["og_title"]=> string(0) "" ["og_description"]=> string(0) "" ["tags"]=> string(77) "Nelu Tătaru,starea de urgenta,starea de alertă,carantina,masuri de relaxare" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> string(1) "1" ["html"]=> string(2470) "

Întrebat despre impunerea unei noi stări de urgență, ministrul Sănătății a spus că nu se va impune o astfel de măsură.

„În acest moment nu avem evoluţie pentru o stare de urgenţă. Noi suntem pregătiţi pentru o perioadă de două săptămâni, cele 14 zile, să avem o evouţie fluctuantă odată cu creşterea numărului de cazuri, poate 500, poate 600, poate 700, cu o alternanţă, funcţie de numărul de recoltări, de anchetele în desfăşurare. Dar prelungirea unei stări de alertă, după 15 iulie, este aproape iminentă”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, la B1 TV, luni seara

.El a menţionat că autorităţile erau pregătite de noi măsuri de relaxare de la 1 iulie, dar că acest lucru nu s-a mai întâmplat din cauza numărului mare de persoane infectate.

„Suntem într-o stare în care am făcut acele măsuri de relaxare, eram pregătiţi la 1 iulie să mai facem alte măsuri de relaxare, dar evoluţia nu ne-a permis, amânând aceste măsuri de relaxare. Măsurile de relaxare depind de evoluţie, evoluţia depinde de noi, ca sistem medical, cum gestionăm cazurile pe care le avem, dar şi de partenerii noştri, că sunt agenţi economici sau populaţia civilă, care au nişte reguli de respectat”, a explicat Tătaru.

Întrebat dacă vor fi luate măsuri mai drastice în anumite zone, Tătaru a răspuns că este posibilă carantinarea.

„La nivel local este posibilă, în măsura în care o să ne permită legislaţia, carantinarea unor anumite localităţi, carantinarea unor anumite regiuni, dar în general este mecanismul izolării de care avem nevoie. Acel pacient sau acea familie, în izolare, îşi consumă boala. Nemergând în mediul populaţional înconjurător nu fac acea transmitere şi atunci se închid focarele. Este o regulă foarte simplă”, a subliniat Tătaru.

" } } ["video_category_embed_player"]=> string(2) "no" } array(11) { ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["custom_slug"]=> string(50) "video-bai-periculoase-de-multime-in-plina-pandemie" ["meta_title"]=> string(56) "VIDEO| Băi periculoase de mulțime, în plină pandemie" ["meta_description"]=> string(114) "Până ca legea carantinei să fie votată în Parlament, adevărate băi de mulțime în plină pandemie ar putea" ["meta_canonical_url"]=> string(0) "" ["og_title"]=> string(0) "" ["og_description"]=> string(0) "" ["tags"]=> string(22) "multime,pandemie,VIDEO" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> string(1) "1" ["html"]=> string(3798) "

La Craiova, suporterii fotbaliștilor olteni s-au bulucit în fața stadionului să-și felicite favoriții, iar entuziasmul prea mare a înghițit orice urmă de frică și i-a făcut pe mulți să uite de măsurile de protecție. La fel s-a întâmplat pe litoral, la o petrecere cu spumă în bazin sau la una privată, unde mai multe vedete fără măști au dansat umăr la umăr înainte ca unele să se îmbolnăvească. Poliția a deschis o anchetă.

Suporterii s-au dezlănțuit în afara stadionului

Dacă în tribune nu au putut să stea, ca să fie martori la victoria fotbaliștilor Universității Craiova, suporterii s-au dezlănțuit în afara stadionului. Deși s-au strâns în număr extrem de mare, puțini au purtat măști, în vreme ce distanțarea socială a fost practic imposibilă. Singurii pe care jandarmii i-au putut feri de vreun pericol au fost jucătorii oltenilor care au fost separați de fani printr-un cordon...

Citeste si: Raed Arafat, dezvăluiri șocante despre externările românilor infectați cu COVID-19

Înainte de aceste episoade, s-au derulat altele, la fel de îngrijorătoare, spun autoritățile. Terasele din centrul orașului au scos plasmele afară pentru ca oamenii să vadă meciul. Astfel că suporterii au stat claie peste grămadă cât a ținut partida.

Petrecere privată cu zeci de persoane

Polițiștii au deschis o anchetă și în Olimp, acolo unde a avut loc o petrecere privată la care au luat parte zeci de persoane, printre care multe vedete, și nu a purtat măscă de protecție.

Citeste si: Scene șocante la metroul din Capitală. Ce a pățit un tânăr care a refuzat să poarte masca

Ulterior, mai mulți participanți au fost diagnosticați pozitiv cu covid. Privind astfel de imagini, ministrul Sănătății spune că nu este exclus ca autoritățile să ia măsuri. Deocamdată nu se pune problema revenirii la starea de urgență, dar pot fi impuse alte restricții.

Protest în Piața Victoriei

Tocmai neîncrederea în existența vreunui virus a strâns sute de oameni la un protest în Piața Victoriei unde s-a scandat: Jos dictatura medicală.

Oamenii au stat umăr la umăr, cei mai mulți fără mască de protecție. Au fost și manifestanți care o purtau dar, totuși, sunt revoltați pe legea carantinei dezbătută în aceste zile în Parlament. Se tem că un astfel de proiect ar putea produce efecte pe termen lung.

Citeste si: Atenţie! Un text fals, „semnat” de Raed Arafat circulă pe internet! „Emailuri trimise de la o adresă similară cu cea a guvernului lasă impresia că se cer raportări false de la DSP-uri

Între timp, au fost raportate alte 413 cazuri noi de infecție în ultimele 24 de ore. Și asta în condițiile în care testele făcute au fost mai puține ca zilele trecute.

" } } ["video_category_embed_player"]=> string(3) "yes" } array(11) { ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["custom_slug"]=> string(46) "video-calatorii-conditionate-de-teste-negative" ["meta_title"]=> string(50) "VIDEO| Călătorii condiționate de teste negative" ["meta_description"]=> string(121) "Tot mai multe ţări ne impun restricţii la intrarea pe teritoriul lor, din cauza creşterii numărului de îmbolnăviri" ["meta_canonical_url"]=> string(0) "" ["og_title"]=> string(0) "" ["og_description"]=> string(0) "" ["tags"]=> string(34) "calatorii,teste,coronavirus,grecia" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> string(1) "1" ["html"]=> string(3450) "

De miercuri, şi Grecia, ţara în care încă 3 români au fost diagnosticaţi aluni cu covid, va impune această măsură pentru toţi cei care ajung în vama Kulata. Aşa se face că se dezvoltă o nouă afacere înfloritoarea: testele pentru depistarea noului coronavirus! Atenţie, însă! Nu toate centrele sunt atestate şi riscaţi să plătiţi degeaba în jur de 300 de lei!

Centru de testare în parcarea unui mall

În parcarea unui mall, nervii oamenilor au cedat din cauza aşteptării. Aici funcţionează un centru în care testele sunt făcute direct din maşină.mEste însă şi o problemă. Ministerul Sănătăţii a publicat o listă cu centrele de testare acreditate în care nu apare şi acest loc. Mai mult, "Ministerul Sănătăţii recomandă oamenilor să nu se testeze la acest centru."

Citeste si: VIDEO| Interzis în Grecia până miercuri dimineață. Românii nu renunță la concedii!

Reprezentanţii centrului privat se apără: ”Toţi cei care s-au testat la noi până acum şi au plecat în Grecia sau în Austria nu au întâmpinat nicio problemă şi avem feedback direct cu aceştia şi nimeni nu a avut probleme la graniţă"

Românii care au trecut astăzi prin vama Borș spun că înțeleg restricțiile impuse de alte țări.

Turistă româncă, depistată cu covid în Grecia

În Grecia, o turistă româncă în vârstă de 66 de ani, care intrase în ţară cu autocarul, a fost depistată pozitiv. Din cauza numărului crescut de turişti străini infectati cu covid, guvernul de la Atena analizează posibilitatea de a introduce obligativitatea prezentării unui test negativ si pe aeroport, nu doar la Kulata!

Citeste si: Două focare de COVID - 19 în judeţul Timiş

Austria şi Cipru se adaugă Ungariei pe lista ţărilor care ne permit accesul doar dacă prezentăm un certificat medical. Din 15 iulie, pe această listă intră şi Grecia. Lituania, Finlanda şi Malta, ÎN SCHIMB, interzic accesul românilor. În Danemarca intrăm doar dacă dovedim că avem cazare asigurată pentru minimum 6 nopţi. În plus, tot mai multe state ne obligă să intrăm în izolare sau carantină, dacă ajungem pe teritoriul lor.

În aceste condiţii, e lesne de înţeles că teama de călătorii creşte în rândul celor cu vacanţe programate. Aşa se face că pe Aeroportul din Otopeni e din nou pustiu.

Citeste si: Coronavirus România. Au fost înregistrate 413 cazuri noi de COVID-19. Care sunt judeţele cu cele mai multe cazuri

" } } ["video_category_embed_player"]=> string(3) "yes" } array(11) { ["homepage_title"]=> string(0) "" ["homepage_description"]=> string(0) "" ["custom_slug"]=> string(37) "tanar-incatusat-metrou-reactie-amenzi" ["meta_title"]=> string(76) "Reacția tânărului încătușat la metrou pentru că nu purta masca pe nas" ["meta_description"]=> string(161) "Reacția tânărului încătușat la metrou pentru că nu purta masca pe nas: "Locuiesc la Londra, nu știam că aici e obligatorie. Mi-au dat vreo patru amenzi"" ["meta_canonical_url"]=> string(0) "" ["og_title"]=> string(0) "" ["og_description"]=> string(0) "" ["tags"]=> string(46) "metrou bucuresti,metrou piata unirii,incatusat" ["pages"]=> array(1) { [0]=> array(2) { ["number"]=> string(1) "1" ["html"]=> string(2819) "

Scene șocante au avut loc luni dimineață la metroul Piața Unirii din București: un tânăr a fost încătușat cu forța de jandarmi pentru că a refuzat să poarte mască de protecție. În imaginile filmate de ceilalți călători se vede cum oamenii îi sar în ajutor tânărului imobilizat care strigă foarte tare că-l doare mâna. Bărbatul spune că a primit o amendă pentru nepurtarea măștii, o amendă pentru jandarmerie "și încă vreo 2 amenzi".

Citeste si: O femeie a infectat 71 de oameni după ce a mers o singură dată cu liftul

 ”Da, am avut masca pe gură. Jandarmii au făcut un apel către mine, dar eu nu i-am zis. Am urcat în metrou și am văzut că ei vin după mine. Le-am zis că le dau numele, data nașterii, tot ce au nevoie. Ei mi-au zis că nu mai este nevoie, că rezolvăm altfel. Nici n-am apucat să îmi pun masca la loc că aveam deja mâinile la spate", a declarat tânărul în cursul zilei.

Tânărul se apără: "Nu am fost agresiv cu jandarmii"

În comunicatul de presă al Poliției, se spune că "persoana în cauză a devenit recalcitrantă" și a fugit pe scările care duc spre metrou, urcând în trenul care ducea în direcția Tineretului. În momentul imobilizării, tânărul ar fi opus rezistență, "devenind agresiv cu forțele de ordine", spun polițiștii. 

Citeste si: Scene șocante la metroul din Capitală. Ce a pățit un tânăr care a refuzat să poarte masca

"N-am fost agresiv cu jandarmii. Ei mi-au spus că sunt nesimțit și m-au încătușat. M-au dus la secție cu cătușe la mâini, ceea ce nu mi se pare normal. Nu m-au lăsat. Mi-au dat o amendă pentru nepurtarea măștii, mi-au mai dat o amendă pentru jandarmerie și încă vreo 2 amenzi. Dar dacă tu mă strângi de mâini, cum aș putea să tac? Eu locuiesc mai mult la Londra, iar acolo nu se poartă masca, este o recomandare. Nu știam că este obligatorie purtarea măștii.”, a spus Iosif Zainea, citat de stiripesurse.ro.

" } } ["video_category_embed_player"]=> string(3) "yes" }