Avem rezultatele de ultimă oră ale alegerilor

PNL se situează pe primul loc în urma alegerilor europarlamentare, conform rezultatelor parţiale prezentate luni de Biroul Electoral Central.

C.L., sâmbătă 25 mai 2019 , 23:19

DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

UPDATE 11:00 - ”Suntem în măsură de la nivelul BEC să vă anunţăm date legate de situaţia voturilor valabil exprimate pentru Parlamentul European şi pentu referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei, date parţiale centralizate până la ora 10.23. Sunt date pe care le-am centralizat în urma predării documentaţiei de către birourile electorale”, au transmis, luni, reprezentanţii BEC.
Potrivit acestora, datele centralizate reprezintă 48,45% inre voturile exprimate şi indică următoarele rezultate: PNL - 26,23%, PSD - 23,68%, USR - 20,51%, Pro România -7,01%, UDMR - 6,07%, PMP - 5,55%. ALDE - 4,24%.

Date centralizate:

Numărul total al alegătorilor: 5.017.761

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 2.431.285, respectiv 48,45%

Total voturi valabil exprimate: 2.357.254, respectiv 96,96%

Rezultate alegeri Parlament European:

PNL: 618.897 voturi, 26,23%

PSD: 558.234 voturi, 23,68%

USR: 483.493 voturi, 20,51%

Pro România: 165.315 voturi, 7,01%

UDMR: 142.993 voturi, 6,07%

PMP: 130.906 voturi, 5,55%

ALDE: 100.005 voturi, 4,24%

Rezultate referendum:

Numărul alegătorilor înscrişi pe liste: 4.999.125

Numărul alegătorilor care au participat: 2.004.902

La întrebarea 1 au răspuns cu ”DA” 1.625.321 de alegpători şi cu ”NU” 277.976, în timp ce la întrebarea 2 au răspuns ”DA” 1.619.681 de alegători şi cu ”NU” 271.104 alegători. Peste o sută de mii de voturi au fost anulate, atât pentru nrebarea 1 cât şi pentru întrebarea 2.

BEC va face publice următoarele rezultate la ora 15.00.

 

Update 7:00 - După procesarea a 97,53% din voturi, PNL este pe primul loc:

1. PNL - 26,81%

2. PSD - 23,39%

3. USR-PLUS - 21,37%
4. PRO Romania - 6,62%

5. PMP - 5,66%

6. UDMR - 5,46%

7. ALDE - 4,24%

După procesarea a 41,7% din voturile din diaspora:

1. USR - 38,37%
2. PNL - 32,48%
3. PMP - 11,27%
4. PSD - 3,74%

Peste 80% dintre alegătorii care au participat, duminică, 26 mai 2019, la referendumul pe justiție convocat de președintele Klaus Iohannis au răspuns DA la ambele întrebări, voturile nevalide reprezentând puţin peste 5%, conform rezultatelor provizorii comunicat de Biroul Electoral Central.

La prima întrebare de la referendum - „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” - după centralizarea voturilor din 18.653 secţii din ţară, din cele 7.493.362 de voturi exprimate, 80,9% dintre alegători au răspuns DA, 13,8% au răspuns NU, iar 5,3% eu reprezentat voturi nevalide.

Cea de a doua întrebare la referendum a fost: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”. În acest caz, din cele 7.502.228 voturi centralizate, 81,1% au fost DA, 13,5% au fost NU, iar 5,3 % nu au fost valide.

Pentru DA au fost exprimate peste 6 milioane de voturi, pentru NU puţin peste un milion, iar voturi anulate sunt aproximtiv 400.000.

Exit poll CURS Avangarde.

PSD 25,8%

PNL 25,8%

Alianţa USR PLUS 23,9%

 

ALDE 4,9%

UDMR 5,4%

PMP 5,2%

PSD şi PNL au obţinut ambele câte 25,8% dintre voturile exprimate la scrutinul de duminică, Alianţa 2020 USR PLUS obţinând 23,9%, potrivit rezultatelor exit poll-ului CURS-Avangarde prezentat de Antena 3.

Potrivit datelor exit poll-ului przentat, duminică seară de Antena 3, PSD şi NL au obţinut 25,8% dintre voturile exprimate, în timp ce Alianţa 2020 USR PLUS a obţinut 23,9%.

Pragul de 5 la sută a mai fost obţinut de Pro România - 5,7%, UDMR - 5, 4%, PMP - 5,2%, în timp ce ALDE a obţinut 4,9%.

Exit poll-ul prezentat a centralizat datele până la ora 19.00, la ora 23.00 urmând a fi prezentate datele finale, aferente orei 21.00. Eşantionul a cuprins 400 de secţii de votare atât din mediul urban, cât şi din mediul rural, din toate zonele ţării. Nu au fost cuprinse secţii de votare din străinătate.

S-au folosit 450 de operatori de interviu, până la ora 19.00 fiind intervievate 20.000 de persoane. Rata de refuz nregistrată a fost de 18 la sută.

Cele peste18.000 de secţii de votare s-au închis la ora 21.00.

La aceste alegeri europarlamentare au candidat 13 partide şi alianţe şi 3 candidaţi independenţi, urmând să fie desemnaţi 33 de europarlamentari. Cel de-al 33-lea îşi va prelua mandatul după ce Brexitul va produce efecte juridice.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numătul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (LEP) este de 18.267.618 persoane, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale speciale (LES) este 114 persoane, iar numărul total de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate cu drept de vot la acest scrutin este de 700.768 de persoane.

UPDATE 20:00 - Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 20:00, de 46,40%, iar la referendum de 38,96%. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 20:00 era 38,70%.

În Bucureşti, prezenţa la europarlamentare este 49,27%, iar la referendum 42,55%.

La secţiile din străinătate, pentru europarlamentare au votat 297.509 persoane, iar pentru referendum 294.361, însă la foarte multe secţii de votare din Europa este aglomeraţie, ceea ce a determinat solicitări de prelungire a programului de vot.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 8.476.516 de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 7.118.253 de persoane.

Cea mai bună prezenţă la europarlamentare este în Ilfov, cu 58,70 %, urmat de Cluj cu 57,19% şi de Sibiu cu 52,59 %, Braşov - 51,36%. Prezenţă slabă se înregistrează în Vaslui - 33,24%.

Ca şi în cazul altor alegeri, dinamica prezenţei la vot a început să scadă după ora 13:00, pentru ca de la ora 18:00 să reînceapă să crească. Spre dosebire de alte alegeri, prezenţa la scrutinul de duminică este mai mare în mediul urban decât în mediul rural.

UPDATE 18:00 - Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 18:00, de 39,01%, iar la referendum de 32,49%. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 17:00 era 34,45%.

În Bucureşti, prezenţa la europarlamentare este 41,42%, iar la referendum 35,44%.

La secţiile din străinătate, pentru europarlamentare au votat 237.693 persone, iar pentru referendum 234.878, însă la foarte multe secţii de votare din Europa este aglomeraţie, ceea ce a determinat solicitări de prelungire a programului de vot.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 7.127.601 de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 5.936.535 de persoane.

Cea mai bună prezenţă la europarlamentare este în Ilfov, cu 48,07 %, urmat de Cluj cu 47,54% şi de Sibiu cu 44,69 %, Braşov - 43,92%. .Prezenţă slabă se înregistrează în Vaslui - 28,26 %.

Ca şi în cazul altor alegeri, dinamica prezenţei la vot a început să scadă după ora 13:00, pentru ca de la ora 18:00 să reînceapă să crească. Spre dosebire de alte alegeri, prezenţa la scrutinul de duminică este mai mare în mediul urban decât în mediul rural.

UPDATE 17:00 - Prezenţă la ora 17:00 - 35,01 % la alegerile europarlamentare; 29,11 % la referendum.

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 17:00, de 35,01 %, iar la referendum de 29,11 %. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 17:00 era 30,81 %.

În Bucureşti, prezenţa la europarlamentare este 37,55%, iar la referendum 32,05%.

La secţiile din străinătate, pentru europarlamentare au votat 205.519 persone, iar pentru referendum 202.912, însă la foarte multe secţii de votare din Europa este aglomeraţie, ceea ce a determinat solicitări de prelungire a programului de vot.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 6.396.379 de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 5.319.539 de persoane.

Cea mai bună prezenţă la europarlamentare este în Ilfov, cu42, 67 %, urmat de Cluj cu 42,13% şi de Sibiu cu 40, 26 %, Braşov - 39, 91%. .Prezenţă slabă se înregistrează în Vaslui - 25,21 %.

Ca şi în cazul altor alegeri, dinamica prezenţei la vot a început să scadă după ora 13:00, pentru ca de la ora 18:00 să reînceapă să crească. Spre dosebire de alte alegeri, prezenţa la scrutinul de duminică este mai mare în mediul urban decât în mediul rural.

Secţiile de votare din ţară s-au deschis la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00.

UPDATE 15:00 - Prezenţă la ora 15:00 - 27,57 % la alegerile europarlamentare; 22,88% la referendum.

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 15:00, de 27,57 %, iar la referendum de 22,88 % La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 15:00 era 23,73 %.

În Bucureşti, prezenţa la europarlamentare este 30,08% , iar la referendum este 25,32%.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 5.036.642 de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 4.180.289 de persoane.

Cea mai bună prezenţă la europarlamentare este în Ilfov, cu 33,55 %, urmat de Cluj cu 32,67% şi de Sibiu cu 31,72%. Prezenţă slabă se înregistrează în Vaslui - 19,35 %.

Ca şi în cazul altor alegeri, dinamica prezenţei la vot a început să scadă după ora 13:00, pentru ca de la ora 18:00 să reînceapă să crească. Spre dosebire de alte alegeri, prezenţa la scrutinul de duminică este mai mare în mediul urban decât în mediul rural.

UPDATE 14:00 - Prezenţă la ora 14:00 - 23,85 % la alegerile europarlamentare; 19,83% la referendum.

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 14:00, de 23,85 %, iar la referendum de 19,83% La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 14:00 era 20,35 %.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 4.356.897 de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 3.623.251 de persoane.

Cea mai bună prezenţă la europarlamentare este în Ilfov, cu 28.92%, urmat de Cluj cu 27,85% şi de Sibiu cu 27,69%. Prezenţă slabă se înregistrează în Vaslui - 17,33 %.

UPDATE 13:00 - Prezenţă la ora 13:00 - 19,90 % la alegerile europarlamentare, mult peste prezenţa de la parlamentarele din 2016 şi de la europarlamentarele din 2014; 16,02 % la referendum.

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare este duminică, la ora 13:00, de 19,90 %, iar la referendum de 16,02 %. La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot la ora 13:00 era 16,68 %, iar la europarlmentarele din 2014 era 12,54 %.

În Bucureşti, prezenţa la europarlamentare este 20,96%, iar la referendum 17,15%.

Conform datelor BEC, pentru alegerea europarlamentarilor români, la secţiile de vot din ţară şi-au exprimat votul 3.636.347 de alegători.

La referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi-au exprimat opţiunea 2.926.787 de persoane.

La alegerile europarlamentare, prezenţe de peste 22% se înregistrează în Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Ilfov şi Sibiu.

Secţiile de votare din ţară s-au deschis la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00.

Alegeri 26 mai. Românii sunt chemați astăzi pentru a-și exercita dreptul la vot. Secțiile de votare din întrega țară au fost deschise încă de la ora 7.00, iar până la ora 11.00, prezența la vot a nivelul țării a fost de 10,79% pentru europarlamentare și de 8,84% pentru referendum.

Românii care stau în afara țării au fost cei care s-au prezentat la urne în număr mare. Până la ora 10:00 a României au votat aproximativ 32.000 de români din Diaspora, iar printre orașele de top, din acest punct de vedere, se află Milano, Roma și Munchen.

Tot ce trebuie să știți despre alegerile din 26 mai! Cum și unde votați! Ce pedepse sunt pentru fraudarea alegerilor

În secțiile de votare, sunt trei buletine de vot, unul pentru alegerile europarlamentare, și două pentru Referendumul pentru Justiție. Secțiile de votare sunt deschise între orele 7:00 şi 21:00 (la 21.00 mai pot vota doar persoanele care se află în sală). Programul secțiilor de votare nu va fi prelungit.

Alegeri 26 mai. Cum arată buletinul de vot pentru alegerile europarlamentare

Pentru alegerile europarlamentar, modelul buletinului de vot a fost publicat pe pagina oficială a Autorității Electorale Permanente, are în total opt pagini, în care se află căsuțe cu partidele și numele candidaților propuși de acestea. La final, sunt căsuțe și pentru cei trei candidați independenți care își doresc să ajungă în Parlamentul European. Ștampila cu ”votat” trebuie pusă în interiorul unei căsuțe, ștampilarea mai multor căsuțe sau în afara lor, atrage anularea votului.

 

Citeste si: Câți bani câștigă un europarlamentar! Sumele anuale pot depăși 200.000 de euro

Alegeri 26 mai. Ce întrebări sunt pusepe buletinele de vot  la Referendumul pentru Justiție

 La Referendumul pentru Justiție sunt două buletine de vot, fiecare conținând câte o întrebare și două căsuțe: una cu DA și alta cu NU. Trebuie să puneți ștampila într-una din aceste căsuțe, în funcție de opțiunea dumneavoastră.

Întrebările sunt:

  1. "Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?"

2. "Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?"

Alegeri 26 mai. Persoanele care doresc sa participe doar la alegerile europarlamentare sau doar la Referendum, pot cere acest lucru la secia de votare. În cazul în care un alegător optează doar pentru un tip de scrutin, fie europarlamentar, fie referendum, el are posibilitatea de a reveni asupra deciziei inițiale și să se întoarcă la secția de votare pentru a-și exprima opțiunea și la scrutinul la care inițial nu a participat. 

Pentru fiecare buletin de vot există urne separate, însă introducerea din greșeală a unui buletin de vot în altă urnă, nu atrage anularea lui.

Citeste si: Brexitul a fost amânat până pe 31 octombrie, iar Donald Tusk avertizează Marea Britanie să nu "irosească" acest timp

Alegeri 26 mai. Cum se poate vota și unde?

Alegătorii pot vota la secțiile la care sunt arondați pe listele electorale permanente. Persoanele  care se află în altă localitate decât în cea de domiciliu pot să meargă să-și exercite dreptul de a vota  la orice secție de votare, unde vor fi înscrise pe listele suplimentare. Trebuie spus că persoanele care se află în localitatea de domiciliu, nu pot vota decât la secția de votare unde sunt înscrise.

Alegeri 26 mai. Pentru a putea vota, alegătorul trebuie să se prezinte cu un act de identitate: buletinul sau cartea de identitate, care poate fi și provizorie, pașaportul sau carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor de la școlile militare. Cu ajutorul Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV), se verifică în prealabil dacă respectivul alegător a mai votat, dacă are drept de vot sau dacă poate vota la acea secție de votare. 

Alegeri 26 mai. Românii care se află în străinătate au două posibilități: fie să voteze pentru lista de candidați din țara membră a Uniunii Europene în care își au domiciliul sau reședința, caz în care trebuie să se înscrie pe listele electorale din respectiva țară, fie să voteze pentru candidații români la secțiile de votare amenajate de  Ministerul de Externe. Dacă un român s-a înscris pe listele electorale din alt stat UE va putea totuși să voteze pentru europarlamentarii români, cu condiția să dea o declarație pe proprie răspundere că nu a votat în altă țară. Pentru românii din străinătate, Ministerul de Externe a amenajat 441 de secții de votare, amplasarea lor fiind publicată deja pe site-ul MAE

Alegeri 26 mai. Ce riscă persoanele care fraudează alegerile

Legea prevede sancțiuni aspre pentru încălcarea normelor care reglementează procesul votării. Astfel, este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru împiedicarea exercitării drepturilor electorale, coruperea alegătorilor, frauda electorală sau violarea confidențialității votului.

Alegeri 26 mai. Fraudă electorală este considerată fapta persoanei care votează fără a avea acest drept, care votează de mai multe ori sau care introduce în urnă  mai multe buletine de vot decât are dreptul un alegător.  utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals. Persoanele care asistă la săvârşirea unei astfel de fapte, trebuie să sesizeze de urgenţă primul echipaj de poliţie, inclusiv la 112, sau să intre în prima secţie de poliţie şi să redacteze o plângere (dacă este vătămată de infracţiune) sau un denunţ (când cunoaşte despre o infracţiune). Plângerea şi denunţul se fac în scris şi verbal.

Clipul zilei pe STIRILEKANALD.RO:

Te-ar putea interesa si