exclusiv: Un bucureștean a găsit comoară veche de peste 2000 de ani! Cum a ajuns să facă descoperirea fabuloasă

Cu mai bine de două milenii în urmă, cineva a ascuns într-un vas de lut 86 de monede din argint, undeva pe teritoriul actualului județ Giurgiu. Poate erau economiile sale, plata unor războinici ori bani puși la adăpost în timpul unui conflict. Un lucru pare însă sigur: dacă proprietarul intenționa să se întoarcă după ele, nu a mai făcut-o niciodată.

Povestea întreruptă în Antichitate a continuat duminică, 4 octombrie 2026, când Teo Teodorescu, un bucureștean în vârstă de 52 de ani, a plecat împreună cu soția sa în căutarea unui loc liniștit, unde să admire natura și culorile toamnei. Ea și-a luat șezlongul. El, mai mult din obișnuință, detectorul de metale.

După-amiaza liniștită care s-a transformat într-o aventură

Teo practică detecția de metale de câțiva ani.

Până atunci fusese un pescar înrăit, dar își dorea și un hobby mai dinamic, care să combine mișcarea, explorarea și pasiunea sa pentru istorie.

Primele descoperiri au venit timid. Apoi, după cum spune chiar el, „microbul” l-a prins, iar pescuitul a trecut încet pe plan secund. Antreprenor de profesie, Teo a început să iasă tot mai des cu detectorul.

A găsit obiecte din ambele războaie mondiale, relicve antice și medievale, arme, bijuterii și diferite podoabe.

Nu au lipsit nici aurul și argintul. Toate obiectele cu valoare istorică au fost predate autorităților, potrivit legii.

„Am găsit niște monede bizantine din aur, altele din argint, dar niciodată nu am dat de legendara ulcică plină cu monede. Era ceea ce îmi doream de mult timp să găsesc”, povestește Teo.

Duminică, însă, nu plănuia o ieșire dedicată detecției. După prânz, soția sa i-a propus să iasă împreună.

„Eu i-am spus să mergem în parc. Mi-a răspuns că acolo ne vom așeza la o terasă, va fi gălăgie, iar ea își dorește un colț liniștit, unde să poată admira natura și toamna”, își amintește Teo.

Atunci i-a venit în minte un loc din județul Giurgiu, în apropiere de Ghimpați, pe unde mai trecuse când ieșise la detecție. Zona i-a atras atenția pentru că se află lângă o baltă de pescuit, într-un peisaj cu dealuri domoale.

Părea decorul potrivit pentru o după-amiază relaxantă.

Citește și: Comoara peste care a dat un bunic în timp ce-și plimba nepoatele prin parc. Întreaga familie a avut un șoc când a văzut cu ce s-a întors bărbatul acasă

Un șezlong, un detector și un semnal deloc promițător

Planul celor doi era simplu.

Soția lui Teo urma să se relaxeze pe șezlong, iar el avea să exploreze câmpul din apropiere, mai mult pentru mișcare. Mai căutase în apropierea acelui loc și nu găsise nimic.

Pe baltă se aflau câțiva pescari. Câmpul fusese proaspăt recoltat, iar pământul era arat și afânat.

Primul semnal s-a dovedit complet neinteresant: o bucată de sârmă din cupru. După un timp, detectorul a reacționat din nou.

Sunetul era slab și semăna cu cel produs de resturile din aluminiu, dar avea o tonalitate care i-a atras atenția.

Teo a îndepărtat stratul de pământ afânat. Pe măsură ce cobora, semnalul devenea tot mai puternic. Obiectul părea să fie mult mai adânc decât estimase inițial.

„Când am dat la o parte pământul afânat, mi-am dat seama că este ceva serios. La aproximativ 50 de centimetri adâncime, am lărgit groapa ca pe o casetă și am dat de gâtul unui vas din lut.

Am înghețat”, povestește el.

Nu era primul vas vechi pe care îl găsea. Mai descoperise unul, însă fusese gol. De această dată, recipientul părea greu și era plin cu pământ.

L-a scos cu grijă și l-a dus pentru a i-l arăta soției. Văzut în grabă și acoperit de pământ, obiectul i-a provocat acesteia o reacție care astăzi îi amuză pe amândoi.

„Ea a crezut că este un obuz. Chiar glumeam pe tema asta. Am început să scot ușor pământul, iar la un moment dat a căzut o monedă. În clipa aceea am știut peste ce am dat.”

Din vas au „curs” 86 de monede de argint. Identificarea preliminară făcută de Teo indică tetradrahme de tip Thasos. Datarea exactă, proveniența fiecărei piese și momentul în care tezaurul a fost îngropat vor putea fi stabilite numai după cercetarea specialiștilor.

Citește și: A vrut să construiască o verandă lângă casă, dar a descoperit ceva care i-a schimbat viața. Cum arată cea mai mare comoară de argint din epoca vikingilor

Ce sunt tetradrahmele de tip Thasos

Monedele permit recunoașterea tipului monetar, dar atribuirea precisă a fiecărei piese trebuie făcută de un numismat.

Pe una dintre fețe, numită avers, apare capul tânărului Dionysos, zeul vinului și al vegetației, orientat spre dreapta. Părul este bogat, iar pe cap poartă o cunună din frunze de iederă, împodobită cu fructe sau rozete.

Pe revers este reprezentat Herakles, echivalentul grecesc al lui Hercule. Eroul apare în picioare, cu capul întors spre stânga. Se sprijină cu mâna dreaptă pe măciucă, iar pe brațul stâng poartă pielea leului din Nemeea, trofeul primei sale munci.

În jurul lui apare inscripția grecească „ΗΡΑΚΛΕΟΥΣ ΣΩΤΗΡΟΣ ΘΑΣΙΩΝ”, care poate fi tradusă prin „Herakles Salvatorul, al thasienilor”. În câmpul monedei se observă și câte o monogramă, detaliu care îi ajută pe specialiști să diferențieze emisiunile și ștanțele folosite.

Baza academică Corpus Nummorum datează una dintre principalele serii ale acestui tip între anii 148 și 90/80 î.Hr. Monedele erau din argint, aveau aproximativ 32–33 de milimetri și cântăreau, în forma lor standard, în jur de 16–17 grame. Așadar, piesele descoperite în Giurgiu ar putea avea între aproximativ 2.100 și 2.170 de ani.

Numele tetradrahmei vine de la valoarea sa nominală: patru drahme. Era o monedă mare de argint, folosită pentru plăți importante și pentru transferul unor sume considerabile.

Thasos e o insulă din nordul Mării Egee, aflată în apropierea coastei Traciei, cunoscută în Antichitate pentru vin, comerț și resursele minerale. Emisiunile cu Dionysos și Herakles au fost produse în cantități foarte mari în perioada elenistică târzie. Numismatul francez Olivier Picard arată că tezaurele cunoscute au furnizat aproximativ 15.000 de asemenea tetradrahme, realizate cu ajutorul a peste 400 de ștanțe de avers.

Nu toate piesele numite astăzi „tetradrahme de tip Thasos” au fost însă bătute neapărat pe insulă. În Balcani au existat și imitații contemporane, unele realizate sub influența sau pentru nevoile financiare ale Romei. De aceea, expertiza va trebui să stabilească dacă monedele din vas provin din atelierele oficiale, din alte monetării balcanice sau din mai multe serii.

Cum au ajuns monedele la nord de Dunăre

Prezența unor asemenea monede în județul Giurgiu nu este inexplicabilă. Tetradrahmele de tip Thasos au circulat pe spații întinse din Peninsula Balcanică și au pătruns în număr mare la nord de Dunăre, inclusiv în teritoriile controlate de comunitățile geto-dacice.

Ele puteau ajunge aici prin comerț, schimburi politice, tribut, prăzi de război ori plăți făcute luptătorilor și mercenarilor. Unele studii le consideră unul dintre principalele instrumente monetare folosite în relațiile dintre lumea sud-tracică și regiunile de la nord de Dunăre, înainte ca denarul roman să devină dominant.

Un exemplu relevant este tezaurul descoperit în 1971 în cartierul Militari din București. Potrivit bazei Institutului Național al Patrimoniului, acesta conținea 88 de tetradrahme Thasos, o tetradrahmă din Maroneea și cinci drahme din Dyrrhachium. Componența sa arată cât de bine reprezentate erau aceste monede în Muntenia.

Un alt tezaur, descoperit la Boșneagu, în actualul județ Călărași, a fost datat de cercetători în anii 80–70 î.Hr. Ascunderea lui a fost pusă în legătură fie cu un conflict local, fie cu tulburările provocate de campania pontică desfășurată de generalul roman Marcus Terentius Varro Lucullus în anii 72–71 î.Hr.

Asta nu înseamnă că și tezaurul de la Ghimpați a fost îngropat în același context. Pentru o asemenea concluzie, specialiștii trebuie să identifice cea mai recentă monedă din vas, să analizeze toate piesele, ceramica și locul descoperirii.

Citește și: Comoara lui Vlad Țepeș de sub Parcul Tineretului. Legenda uitată a Bucureștiului

Economiile cuiva, solda unui războinic sau bani ascunși de teama unei invazii?

Cele 86 de tetradrahme reprezentau o cantitate importantă de argint. În funcție de greutatea fiecărei piese, întregul lot ar putea depăși un kilogram.

Cine le-a strâns rămâne, deocamdată, un mister. Vasul ar fi putut conține economiile unei persoane înstărite, banii unui comerciant sau plata destinată unor războinici. Monedele ar fi putut proveni și din tribut, dintr-un schimb ori din pradă.

La fel de necunoscut este motivul îngropării. Proprietarul le-ar fi putut ascunde din cauza unui conflict, a unei invazii sau a unei amenințări locale. Existența unui recipient și adâncimea la care a fost găsit sugerează o depunere intenționată, nu pierderea accidentală a unei pungi cu bani.

Faptul că tezaurul nu a mai fost recuperat dă episodului dimensiunea sa dramatică. Persoana care cunoștea locul fie nu a mai putut reveni, fie a dispărut, fie nu a mai avut acces în zonă. Există însă și posibilitatea unei depuneri cu caracter ritual. Arheologii avertizează că nu fiecare tezaur trebuie legat automat de un război sau de o tragedie, iar monedele, singure, nu pot spune întreaga poveste.

Chiar și vasul poate furniza indicii importante. Tipul ceramic, lutul, tehnica de ardere și eventualele urme de folosire ar putea indica unde și când a fost produs.

Tezaurul a fost predat Primăriei Ghimpați

Miercuri, 7 octombrie, Teo Teodorescu a predat Primăriei Ghimpați cele 86 de monede, vasul și pământul păstrat din interiorul acestuia.

Bunurile urmează să ajungă la Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu și apoi, potrivit legii, la Muzeul Județean „Teohari Antonescu”. Acolo, piesele vor putea fi inventariate, curățate în condiții controlate, cântărite și studiate de arheologi și numismați.

Pământul păstrat din vas nu este lipsit de importanță. Poate conține fragmente organice, urme microscopice sau alte elemente care să ajute la reconstituirea modului în care monedele au fost depuse.

Teo spune că este bucuros nu doar pentru că și-a îndeplinit visul de a găsi „ulcica cu monede”, ci și pentru că descoperirea poate completa istoria unei zone despre care Antichitatea încă păstrează numeroase necunoscute.

Ce trebuie să respecte detectoriștii și ce recompensă prevede legea

În România, deținerea unui detector de metale nu este liberă. Persoanele fizice trebuie să obțină în prealabil o autorizație de la inspectoratul județean de poliție sau, în București, de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București. Procedura este gestionată de serviciile de investigații criminale.

Folosirea detectorului în situri arheologice, în zone de interes arheologic prioritar sau în zone cu patrimoniu arheologic reperat nu este permisă. Accesul ori utilizarea detectorului în asemenea zone constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani.

În cazul unei descoperiri arheologice întâmplătoare, persoana care a făcut-o trebuie să o anunțe și să predea bunurile primarului localității în cel mult 72 de ore. Primarul trebuie să informeze Direcția Județeană pentru Cultură și să asigure paza și conservarea obiectelor, apoi să le predea instituției în termenul prevăzut de lege.

Legea nr. 182/2000 acordă autorului descoperirii, dacă a respectat procedura de predare, o recompensă de 30% din valoarea stabilită de experții acreditați. Dacă bunurile sunt considerate de valoare excepțională, poate fi acordată și o bonificație suplimentară de până la 15%. Această bonificație nu este automată.

Recompensa și eventuala bonificație trebuie plătite în cel mult 18 luni de la predarea bunurilor. Valoarea nu se stabilește după prețurile cerute pe site-urile de licitații, ci printr-o expertiză oficială, care ține cont de autenticitate, raritate, stare de conservare și importanță istorică.

Pentru Teo, recompensa va fi stabilită abia după încheierea expertizelor. Până atunci, rămâne bucuria unei descoperiri pe care a așteptat-o ani întregi și o poveste care a început cu un plan cât se poate de obișnuit: ea voia un loc liniștit și un șezlong, el și-a luat detectorul „pentru orice eventualitate”. La două mii de ani după ce cineva a ascuns vasul în pământ, eventualitatea s-a produs.