Fostul ministru al Mediului, Tancsoz Barna și-a convins colegii să voteze noul proiect care vizează uciderea animalelor sălbatice. Astfel, aproape 1000 de urși ar putea fi împușcați în următorii doi ani.
„Aproape o mie de urși ar putea fi împușcați în următorii doi ani. Fostul șef de la Mediu, Tancsoz Barna și-a convins colegii din Parlament să voteze proiectul care vizează uciderea în masă a animalelor sălbatice. Problema senatorului nu este că exemplarele ar fi agresive, ci că s-au înmulțit peste măsură ”, a transmis Christian Sabbagh, prezentatorul Știrilor Kanal D.
Aproape 100 de urși ar putea fi împușcați în următorii doi ani
„Nu neapărat din cauza agresivității, ci din cauza creșterii constante a populației și extinderii habitatelor”.
Așa motivează Tanczos Barna dorința de a ucide în masă urșii, după înmulțirea cazurilor în care sălbăticiunile au apărut și în orașe. Planul este la un pas să îi reușească. Senatul a adoptat proiectul, iar cuvântul final îl vor avea aleșii din Camera Deputaților.
O soluție ar fi fost mutarea animalelor.
„De două luni de zile nu am mai primit niciun acord de relocare și am făcut doar alungări. Trebuie să facem ceva, dar noi totuși mergem mai departe pe alungare, chiar dacă asta înseamnă să alungăm de 4-5 ori același urs. În municipiul Brașov nu a fost împușcat niciun urs”, a explicat Emil Pușcașu, șef SVSU Brașov.
Legați de mâini sunt și jandarmii. I-ar putea amenda pe cei care hrănesc animalele sălbatice de pe marginea drumului, dar numai dacă oamenii sunt prinși în fapt.
„În momentul în care o persoană este prinsă efectiv de un echipaj de jandarmi că hrănește animalele sălbatice, aceasta poate fi sancționată contravențional, valoarea amenzii fiind cuprinsă între 500 și 1500 de lei”, a transmis Luiza Dănilă, purtător de cuvânt al Jandarmeriei Brașov.
Soluțiile propuse de activiștii de mediu în ultimii ani au trecut neobservate pe lângă responsabili.
„O soluție care în trecut era de succes, pare că a fost uitată complet de autorități. Înainte ca vânătoarea urșilor să fie interzisă, gestionarii fondurilor de vânătoare puneau hrană în păduri special pentru animalele sălbatice. Odată ce urșii nu au mai putut fi vânați și pădurarii au renunțat la această regulă, iar principalul motiv a fost lipsa fondurilor”, a
Citește și: VIDEO- Vânzarea porcilor din gospodării vine cu noi condiții în urma revoltei fermierilor
„Aceste soluții sunt bazate pe gestionarea deșeurilor, gestionarea corectă a deșeurilor, nu aruncatul deșeurilor la marginea pădurilor. Garduri electrice, mai ales pentru acele locuințe, cabane, care sunt construite la limita pădurilor. Construirea încă unei rezervații pentru urșii care fac probleme”,
Dacă pădurile din România sunt suprapopulate, exemplarele ar putea fi exportate. Dar nici acest lucru nu a reușit să îl facă Tanczos Barna pe vremea când era ministru al Mediului.
„Am fost refuzați de fiecare dată. Ne-au spus că dacă ar fi aduși urșii în Croația, Slovenia, de exemplu, și acolo ar trebui recoltate pentru că și acolo crește populația an de an”, a spus fostul ministru al Mediului.
Pentru anul 2024 a fost stabilită o „cotă de prevenție” de 426 de exemplare de urs brun, iar alţi 55 de urşi care caută mâncare în tomberoane vor putea fi ucişi dacă vor fi prinşi în localități. Senatorii au admis și un amendament care prevede că același număr de exemplare ar putea fi recoltate și în 2025.
„Am 11 ani de experiență în presă, iar de 5 ani sunt corespondent al Știrilor Kanal D, la Brașov. De când fac parte din echipa Kanal D simt că am evoluat foarte mult pentru că aici am avut parte de
libertate de creație totală, nu mi-au fost impuse reguli legate de felul în care ar trebui să îmi fac meseria și am primit ajutor ori de câte ori am avut nevoie.
Am descoperit aproape în fiecare zi locuri și oameni noi, am transmis în direct de la evenimentele importante din zona Brașovului, și nu numai, am descoperit fața urâtă a României, dar am prezentat și poveștile multor români care fac cinste țării noastre.
Se spune că profesia de jurnalist rămâne în sânge, chiar dacă viața unui reporter este imprevizibilă. Nicio zi nu seamănă cu cealaltă, nu există acel program standard de muncă de la 9.00 la 17.00 și mai mereu stăm în gardă și ne mobilizăm rapid atunci când în zonă se întâmplă evenimente neprevăzute. Indiferent de distanță, vreme, obstacole continuăm să transmitem informațiile relevante și corecte către publicul Kanal D”.
