Primăriile din întreaga țară au început o acțiune fermă împotriva celor care nu și-au plătit taxele și impozitele locale, aplicând popriri pe conturile bancare și, în cazurile extreme, executări silite.
Mii de români riscă să-și piardă bunurile din cauza datoriilor acumulate, care în unele localități se ridică la sute de milioane de lei. Situația este critică în multe comunități, unde sumele neachitate au crescut în mod alarmant. De exemplu, o femeie a primit o somație pentru o datorie de aproape 1700 de lei, iar alți 10.000 de români se află în situații similare, riscând executarea silită. Mulți dintre aceștia au ignorat plata taxelor și impozitelor de ani de zile, iar acum se confruntă cu consecințe dure.
Mulți cetățeni sunt nemulțumiți și surprinși de măsurile luate. Unii spun că nu au avut posibilitatea să plătească din cauza dificultăților financiare sau a lipsei de informare. De exemplu, un bărbat a declarat că trăiește cu ajutorul concubinei sale, care îi trimite bani pentru mâncare, deoarece el nu are serviciu. Alții se plâng de cozile lungi și de numărul insuficient de ghișee deschise pentru plata taxelor, ceea ce îi obligă să stea ore întregi în soare pentru a-și rezolva situația.
Primăriile sunt obligate prin lege să recupereze sumele datorate, iar neplata acestora generează găuri semnificative în bugetele locale. În unele cazuri, datoriile acumulate depășesc 100 de milioane de lei, provenind din amenzi, bunuri mobile și imobile, terenuri, clădiri și mijloace de transport. Pentru a recupera aceste sume, autoritățile aplică popriri pe conturi și, dacă acestea sunt goale, recurg la sechestru pe bunuri.
La Galați, de exemplu, aproximativ 30.000
de persoane nu și-au plătit taxa de salubrizare, iar primăria a fost nevoită să trimită somații și să intensifice controalele. Mulți locuitori s-au prezentat la ghișee în număr mare, speriați de amenzi, dar se plâng de lipsa de organizare și de numărul insuficient de angajați pentru a face față fluxului.În România, taxele și impozitele colectate de la cetățeni reprezintă aproximativ 27% din produsul intern brut, un procent mult mai mic comparativ cu media europeană de 40%.
