VIDEO Escrocheriile moderne se înmulțesc în România. Cum ne păcălesc acum hoții și ce putem face pentru a ne proteja

Într-o perioadă în care tehnologia avansează rapid, escrocii găsesc metode tot mai ingenioase pentru a înșela oamenii și a le goli conturile bancare.

Din păcate, în România, fenomenul fraudelor financiare este în creștere, iar victimele sunt adesea persoane vulnerabile, care ajung să piardă sume importante de bani.

Metodele folosite de escroci

Escrocii nu iau concediu niciodată și vin mereu cu metode noi pentru a păcăli oamenii. Una dintre cele mai frecvente tehnici este contactarea telefonică a victimelor, unde hoții se dau drept polițiști, comisari sau reprezentanți ai unor instituții oficiale.

Într-un caz recent, o victimă a fost contactată de un fals comisar șef de la D.I.C.O.T., care i-a spus că există o investigație deschisă pe numele său și că, pe durata acesteia, conturile îi vor fi blocate. În disperare, persoana a fost convinsă să retragă toți banii și să îi transfere în conturi de criptomonede, o metodă preferată de escroci deoarece astfel banii devin greu de urmărit de autorități.

Mai nou, hoții folosesc inteligența artificială pentru a se da drept persoane cunoscute. Un exemplu șocant este cel în care un escroc a trimis un video în care apărea îmbrăcat în uniformă de polițist, cu o hartă a României în spate și o fotografie a primarului Nicușor Dan, felicitând victima pentru un credit pe care aceasta nu îl înțelesese că îl făcuse. Astfel de metode exploatează panica și confuzia victimelor pentru a le determina să acționeze impulsiv.

Impactul fraudelor și dificultățile în recuperarea prejudiciilor

Statisticile arată că 4 din 10 fraude din acest an au fost realizate telefonic, iar 60% dintre victimele fraudelor au vârste între 50 și 59 de ani. Într-o treime dintre cazuri, victimele au suferit pierderi financiare semnificative. Din păcate, doar o pătrime dintre cei păcăliți anunță autoritățile, de cele mai multe ori din rușine.

Rețelele de escroci sunt bine organizate și au sediile în țări precum Republica Moldova sau Ucraina. Într-unul dintre call center-urile acestora a fost găsit chiar un gong folosit pentru a marca „loviturile” date victimelor. La nivel internațional, procentul de recuperare a prejudiciilor este sub 4%, însă în România sumele recuperate au crescut semnificativ: 11 milioane de lei anul trecut și aproape dublu în primele șase luni ale acestui an. Totuși, prejudiciul total se ridică la câteva sute de milioane de lei.

Sfaturi pentru a ne proteja

Autoritățile și experții recomandă vigilență maximă și atenție la semnele unei posibile fraude. Bancherii nu vor cere niciodată date personale prin telefon, cum ar fi parole, date de autentificare sau informații despre carduri. Dacă sunteți contactat telefonic și vi se cer astfel de date, este foarte probabil să fiți ținta unei escrocherii.

Este esențial să sesizăm imediat autoritățile în cazul în care suspectăm că am fost victimele unei fraude, pentru a crește șansele de identificare și prindere a infractorilor.