Sondajele sub semnul întrebării după alegerile din Capitală. Cum s-au schimbat ierarhiile în ziua votului.
Alegerile pentru primăria capitalei au adus o surpriză majoră în peisajul politic, contrazicând în mare parte previziunile sondajelor de opinie.
Votul bate sondajele! Lecții dure din alegerile pentru Primăria Capitalei
Rezultatele finale au demonstrat că votul real poate să difere semnificativ de estimările făcute înainte de scrutin, ridicând o serie de probleme legate de încrederea în sondaje și modul în care acestea influențează campaniile electorale.
Ciprian Ciucu, candidatul PNL, a obținut un scor de peste 36%, depășind așteptările și plasându-se mult peste contracandidații săi. În sondajele publicate anterior, puține estimări îl creditau drept favorit, iar diferența față de ceilalți era mult mai mică. Mobilizarea alegătorilor săi a fost un factor decisiv, în condițiile în care prezența la vot a fost de doar 32,7%, un minim al ultimului deceniu, mult sub estimările inițiale care indicau o prezență de peste 40%.
Daniel Băluț, candidatul PSD, a fost văzut drept favorit în aproape toate sondajele, cu o medie de 25%, însă a terminat abia pe locul trei, cu puțin peste 20%. De asemenea, Cătălin Drulă, candidatul USR, a fost cotat în sondaje pe locul al doilea sau al treilea, cu procente mult mai mari decât cele obținute în realitate (13,9%). Aceste discrepanțe arată limitele sondajelor, mai ales în contextul unui oraș cu o populație extrem de volatilă din punct de vedere rezidențial și profesional.
Probleme structurale ale sondajelor de opinie
Sociologia electorală nu este o știință exactă și se confruntă cu numeroase provocări:
- Volatilitatea opiniei publice: Într-un oraș cu o populație dinamică, opiniile se formează greu și pot fi instabile.
- Absenteismul ridicat: Prezența scăzută la vot afectează relevanța estimărilor bazate pe declarațiile alegătorilor.
- Lipsa de sinceritate: Unii respondenți nu declară corect opțiunile de vot, ceea ce distorsionează rezultatele sondajelor.
- Influența sondajelor asupra votului: Publicarea sondajelor poate modifica comportamentul alegătorilor, creând un cerc vicios în care sondajele influențează votul, iar votul nu se mai reflectă în sondaje.
În România, încrederea în sondaje este scăzută, iar acestea sunt adesea folosite ca arme politice în campanii. Politicienii înșiși au fost surprinși de rezultatele finale, ceea ce subliniază dificultatea de a anticipa corect comportamentul electoratului.
Problemele legate de sondaje nu sunt însă un fenomen izolat. În Bulgaria, în 2021, un nou partid a fost subestimat cu peste 10% în sondaje. În Italia, pentru a limita influența sondajelor asupra alegerilor, există o lege care interzice publicarea acestora cu 15 zile înainte de scrutin.
