10 mănăstiri din Moldova pe care să le vizitezi pentru liniștea sufletească

Mănăstirile sunt unele din cele mai principale atracţii turistice pentru Republica Moldova. Chiar dacă au avut de suferit în perioada sovietică, multe din ele au fost renovate şi acum sunt nemaipomenit de frumoase. În Republica Moldova sunt în total 44 mănăstiri, iar noi am ales 10 lăcașe de cult pe care trebuie să le vizitaţi pentru frumusețea lor, dar și pentru linişte sufletească.

Mănăstirea Hîncu

Mănăstirea a început de la un schit monahal al sihastrului Mihail Hîncu, la cererea fiicei sale, care devine apoi călugăriţă, luînd numele de Paraschiva. În secolul al XVIII-lea schitul a fost părăsit din cauza invaziei tătarilor. La moment mănăstirea are în posesie 56 ha de pământ, livezi, vii, vaci, cai, oi, asine, porci, iepuri, păsări domestice, stupi de albine, mijloace de transport, autovehicule, tractoare, o macara, un excavator. Sunt cultivate cereale, legume etc. Construcţia catedralei a fost finisată astfel se bucură de vizitatori.

Citeste si: Calendar ortodox februarie 2021. Ce sărbători importante sunt în cea de-a doua lună din an. Pe ce dată începe Postul Paștelui?

Mănăstirea Curchi

Este o mănăstire de călugări din Republica Moldova, una din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii basarabene.

Este situată în Codrii Orheiului, pe teritoriul satului Curchi, raionul Orhei. Ca ansamblu arhitectural s-a constituit în secolele XVIII – XIX. Pe teritoriul Mănăstirii viețuiesc circa 30 de călugări. De prin anul 2002 la mănăstire au avut loc lucrări de reparație și renovare, care s-au finalizat abia spre 2015 de Esanu Vladislav.

Mănăstirea Frumoasa

Mănăstirea de maici Frumoasă se află la o distanţă de 14 km de Călăraşi.

Istoria acestei mănăstiri începe în 1804, când a venit pe acest loc razasul Efrem Iurco din satul Olişcani, judeţul Orhei, care era văduv şi a dorit să devină călugăr.

Mănăstirea Rudi

Cunoscută și ca Mănăstirea Rughi este o mănăstire de călugărițe, aflată pe malul Nistrului la o distanță de 15 km de orașul Otaci. În anul 1777, cu binecuvîntarea episcopului Inochentie de la Huși (1752-1782), pe moșia fraților Andronachi și Teodor Rudea (cei doi Rudii) și cu sprijinul bănesc al negustorului Donciul din Movilău (Podolia) a fost construită o biserică de piatră cu hramul Sfintei Treimi, în stil moldovenesc.

Citeste si: Ghid complet valori glicemie. Valorile normale ale glicemiei- catena.ro

Citeste si: Larisa de la „Casa Iubirii” și-a făcut iubit! Primele imagini cu bărbatul care i-a furat inima- wowbiz.ro

Citeste si: Moșii de iarnă 2021. În ce zi pică Sâmbăta Morților

Mănăstirea Hîrjăuca

Mănăstirea este situată la aproximativ 25 km de or. Călăraşi, pe malul pârâului Harjauca şi în apropierea satului cu acelaşi nume. Sfîntul locaș a fost întemeiat în anul 1740 în preajma unui izvor din codru cu proprietăţi tămăduitoare. Pe moşia boierului Niculiţă se fondează un schit de călugări cu o mică biserică din lemn cu cinci turle cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Mănăstirea Hîrbovăț

Mănăstirea este situată, pe valea răului Ichel, la aproximativ 10 km de or. Călăraşi. A fost întemeiată în 1730 de către boierul Constantin Carpuz. În cadrul mănăstirii se află o biserica de piatră cu hramul Adormirea Maicii Domnului, zidită de mireanul Ştefan Lupu (ulterior monahul Serapion). Cealaltă biserica are hramul Pogorârea Sfântului Duh şi este zidită la 1870, pe timpul stareţilor Ieronim şi Natanail. Aici se păstrează vestită icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, „Gârbovită”, dăruită în 1790 de soţia colonelului rus Nicolae Albaduev, ucis de un cal în poartă mănăstirii.

Mănăstirea Căpriana

Mănăstirea de călugări a fost fondată în anul 1420 şi este una din cele mai vechi mănăstiri din Basarabia. Este situată în zona centrală a Republicii Moldova, la 35 km de Chişinău, în satul Căpriana, raionul Străşeni, pe malul răului Isnovat. Între anii 2003 – 2005, la mănăstirea Căpriana au avut loc ample lucrări de restaurare. În prezent, mănăstirea este aproape restaurată, cu excepţia picturilor murale din vechea biserica a Adormirii Maicii Domnului (1545), Biserica Sf. Gheorghe (1903) de iarnă a fost renovată complet şi pictată. Ansamblul monahal actual prezintă 3 biserici, o casă cu 2 etaje, chilii şi alte acareturi.

Mănăstirea Marta și Maria

Mănăstirea Hagimus, închinată Sfintelor femei mironosițe Marta și Maria, surorile dreptului Lazăr, este o mănăstire de maici. Aşezată în localitatea Hagimus, judeţul Tighina, se află la jumătatea drumului ce leagă între ele localităţile Causeni şi Tighina, la aproximativ 75 de kilometri sud-est de Chişinău. În fiecare seară, maicile fac o procesiune, numită „Drumul Crucii”, în jurul mănăstirii, cu icoană Acoperământul Maicii Domnului, hram purtat de biserica actuală. Urmând nevoinţei Părinţilor de demult, în mănăstire se săvârșește zilnic Miezonoptica și Acatistele de noapte „Slavă lui Dumnezeu pentru toate” şi „Egumenă a mănăstirilor din toată lumea”.

Mănăstirea Ulmu

Citeste si: Patrick crede că Roberta nu îl place pe Sebastian! Ce spune concurenta despre această situație: „Eu nu stau cu nimeni niciodată doar de dragul de a sta într-o relație.”- kfetele.ro

Citeste si: "Ținutele pe care le-am creat la concertele mele sunt unicate". Loredana Groza, despre cele mai iconice ținute ale sale. Ce face cu hainele pe care nu le mai poartă- radioimpuls.ro

Mănăstirea se află în satul Ulmu, rn. Ialoveni are Hramul cu Sfântul nume al Maicii Teodora de la Sihla. Aceasta este prima mănăstire de maici aflată sub oblăduirea Mitropoliei Basarabiei şi apare în spaţiul spiritual dintre Prut şi Nistru în toamna anului 2004. Totodată, sfântul lăcaş de la Ulmu este printre puţinele care are hramul unei sfinte românce, marcat la 7/20 august.

Mănăstirea Condrița

Mănăstirea a fost fondată în anul 1783 şi este situat la marginea satului Condrită, raionul Străşeni, la 25 km de Chişinău, pe riuletul Catargul. În anul 1946 o parte a clădirilor mănăstirii a fost dată pentru a se organiza aici Şcoală Profesională Agrară. În anul 1947 întreagă mănăstire a intrat în posesia şcolii. În anul 1960 a fost transformată într-o tabăra de vara. În locul cimitirului mănăstirii vechi a fost ridicată o estradă, o mare parte a mormintelor a fost distrusă. Biserica mare de vara Sf. Nicolae a fost transformată într-un club, iar cea veche de iarnă, Adormirea Maicii Domnului– în depozit. Călugării au fost transferaţi la mănăstirile de la Suruceni şi Căpriana. În anul 1993 mănăstirea a fost restituită credincioşilor.

Sursa: Telegraph