Agricultura romaneasca, un domeniu de activitate mort? Multe culturi risca sa dispara, in timp ce altele atrag tot mai multi bani. Care sunt cele mai profitabile afaceri

Din grânarul Europei am ajuns de căruţă. Este vorba de agricultura românească, un domeniu de activitate aflat la Terapie Intensivă. Multe culturi riscă să dispară, chiar dacă autorităţile încearcă să-i motiveze pe fermieri cu ajutorul subvenţiilor. Ce culturi atrag cei mai mulţi bani şi care sunt cele mai profitabile, aflăm din rubrica ştirilor Kanal D "Cât te costă?"! ##VIDEO19825##

marți 23 august 2016 , 19:58

DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

Cam 1,8 miliarde de lei, aproximativ 400 de milioane de euro sunt banii alocati anual pentru subventii, adica pentru sprijinirea producatorilor agricoli. Banii merg pentru crescatori de animale si cultivatori, mai ales in domeniile deficitare.

Constantin Colac, fermier: "Cat de importanti sunt banii astia pentru dumneavoastra? Reusiti sa va descurcati fara ei? Pai, nu reusesc. Anul trecut, la mine in zona a fost si seceta, a batut si cu grindina. A distrus recolta in proportie de 90-95 la suta!"

In sectorul vegetal, spre exemplu, anumite culturi aduna un sprijin cuplat care creste de la an la an, pana in 2020, pe langa subventia pentru suprafata. Iata cateva exemple…

Suprafetele cultivate cu samanta pentru cartofi scad de la an la an. In acest caz, sprijinul va fi de aproximativ 970 de euro pe hectar.

Este vorba de culturi deficitare, iar statul incearca sa stimuleze dezvoltarea lor.

Sa discutam si despre suprafetele cultivate cu sfecla de zahar. In acest caz, sprijinul ajunge la 610 euro pe hectar. In aceasta lista gasim lucerna, ciupercile si diferite legume.

La tomatele pentru procesare sprijinul este de 1410 euro, iar la castravetii pentru procesare, de 510 euro.

Nu lipsesc nici canepa, cartoful timpuriu si hameiul.

Legumele de sera vor aduce 6210 euro pe hectar, iar legumele din solarii, aproximativ jumatate. Cam 3.010 euro.

Ca sa obtii bani, pe langa subventia care acopera costurile de productie, deci profit, e nevoie si de o piata de desfacere. O inteleg cel mai bine agricultorii de la Matca.

„Se strica marfa, o aruncam. Nu vine nimeni sa ne intrebe. N-ai cui sa o dai! Cui sa o dai daca nu vor sa vina ca sa cumpere marfa?”, spun agricultorii.

Revenind la subventii, banii sunt obtinuti prin Agentia de Plati si Interventie in Agricultura.

In cazul tutunului, explicatia este simpla. Inainte de 90 aveam peste 35 de mii de hectare cultivate. Acum, abia daca mai numaram 1500. Asadar, pentru hectarul de tutun, fermierii obtin pana la 1200 de euro.

Fermierii care vor sa beneficieze de schema sprijinului cuplat trebuie sa depuna cererile la APIA in perioada anuntata de agentie.

Vorbim acum despre soia. Suprafetele cultivate vor beneficia de un sprijin cuplat de aproximativ 335 de euro pe hectar.

Multi fermieri depind de acest ajutor, iar cand banii intarzie, se lasa cu prosteste. Cativa fermieri au incercat sa atraga atentia autoritatilor intrand in greva foamei.

„Suntem in greva foamei, ca sa parafrazez un politician mai vechi, pe persoana fizica. Aici e vorba de un principiu”, spune un fermier din Caras-Severin.

Mai ales in anii cu evenimente meteo extreme, aceste subventii sunt salvatoare. „N-am vandut nimic anul trecut de pe vegetal. Tot ce-am adunat am adunat pentru ferma de vaci si ceva-ceva pentru arenda la oameni. Anul asta, iar a fost grindina, exact in aceleasi locuri. Aceleasi tarlale!”, spune Constantin Colac, fermier.

Fermierii spun ca intarzierile platilor genereaza adevarate tragedii. „Unora le-a luat casa deja. Avem oameni la Timisoara, in mai multe locuri, putem sa dam exemple de oameni care si-au pierdut casa. Daca veneau banii astia, reuseau sa tempereze lucrurile si-ar fi scapat dintr-o situatie de criza”.

Autoritatile promit ca problema va fi rezolvata...

„Spun 95 la suta pentru ca intotdeauna mai ramane un procent mic care intotdeauna apare dupa efectuarea controalelor”, sustine premierul Dacian Ciolos.

La ciuperci, spre exemplu, sprijinul cuplat ajunge pana la 100.010 euro pe hectar.

Si cultura de orez primeste un astfel de sprijin. Este vorba de 460 de euro. Iar lista e mult mai lunga... La mazare si fasole boabe pentru industrializare, sprijinul va fi de aproximativ 190 de euro.

Problema e ca micii agricultori lucreaza cam asa... Calul ramane utilajul de baza. Iar asta ne ingreuneaza mult drumul pana la o putere importanta in lume, in domeniul agricol.

„Am discutat despre cum sa imbunataim valoarea adaugata a produselor in viitor. Veniturile agricultorilor vor depinde si de cum vor reusi sa vanda produse elaborate in viitor”, mai spune premierul.

Culturile de nisa, pe suprafete mici sunt cele mai profitabile, sustin specialistii de la agrointel.ro. Este vorba de catina, capsune, rosii, cartofi mov, mure, afine, ardei iuti, zmeura, stevie dulce, sparanghel, castravete amar”

In cazul culturii de capsuni spre exemplu, un hectar necesita costuri de aproximativ 55 de mii de lei. Produce insa 80 de tone de fructe in 3 ani de exploatare.

Haideti sa facem calculele la un pret mediu de 4 lei pe kilogram. Asta ar insemna, in 3 ani, 320 de mii de lei. E insa nevoie de multa munca, aproape imposibil de cuantificat intr-o valoare clara.

Clipul zilei pe STIRILEKANALD.RO:

Te-ar putea interesa si

}