1 din 3 | Bucureștiul nu e singur! Ce orașe din România ar avea de suferit în cazul unui cutremur puternic
2 din 3 | Bucureștiul nu e singur! Ce orașe din România ar avea de suferit în cazul unui cutremur puternic
3 din 3 | Bucureștiul nu e singur! Ce orașe din România ar avea de suferit în cazul unui cutremur puternic
În România au loc anual circa 200 de seisme, cele mai multe de 2-3 grade Richter. Însă, în zona din nord-vest nu s-a înregistrat niciun cutremur în ultimii ani.
București nu este singurul oraș care ar putea avea de suferit în cazul unui cutremur.
Alba Iulia, Cluj Napoca şi Oradea sunt cele mai sigure mari oraşe. Iată care sunt orașele care ar avea de suferit în cazul unui cutremur cu o magnitudine mare!
Ce orașe din România ar avea de suferit în cazul unui cutremur puternic
Atunci când vorbim despre siguranță în caz de cutremur, prima zonă care trebuie evitată este cea a Vrancei. Acolo se produc cel mai des cutremure. Seismele se produc la o adâncime mare, acest lucru semnificând faptul că efectele lor pot fi resimţite pe o suprafaţă largă din jurul epicentrului.
În consecință, intervine direcţia de propagare a undei seismice şi gradul de atenuare pe care îl prezintă anumite zone.
Citeste si: RO-ALERT n-a simțit cutremurul
Direcția undei seismice este nord est-sud vest. În cazul unui cutremur puternic localizat în Vrancea, cel mai mult vor avea de suferit localitățile situate pe două semidrepte. Ambele semidrepte pornesc din Vrancea, una spre nord-est, spre Republica Moldova. Următoarea semidreaptă este spre sud-vest, adică spre Bulgaria. În acest caz, orașele din județe precum Galați, Bacău, Vaslui, Iași au un risc ridicat de pagube.
De asemenea, alte orașe care pot fi afectate sunt cele de pe, sau în apropierea celeilalte semidrepte: Râmnicu Sărat, Buzău, Ploiești, București, Giurgiu, Alexandria.Scenariu cumplit în București, la primul seism de magnitudine mare
În București, aproximativ 300 de clădiri se află în categoria clădirilor cu risc seismic. Consolidarea acestora este realizată în ritm lent, din cauza lipsei fondurilor.
Poziția Bucureștiului nu este una avantajoasă, din punct de vedere seismic.
Au trecut 45 de ani de la cutremurul devastator de 7,4 grade pe scara Richter din 4 martie 1977. Peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața, aproape 1.400 dintre ei doar în București, și alți peste 11.300 au fost răniți. De atunci tot vorbim despre posibilitatea ca un nou seism, la fel de puternic, să lovească România.
În acest caz, trei sferturi din populația României ar avea de suferit într-un fel sau altul, potrivit unui raport din 2016 al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență: peste 42.000 de morți, 300.000 de răniți, peste 850 de kilometri de infrastructură de transport distrusă, pierderi materiale de peste 25 de miliarde de euro. Aceste cifre sunt îngrijorătoare. Una dintre cele mai afectate zone ar fi Bucureștiul.
Citeste si: Aplicațiile care prevestesc cutremure
Este studentă în anul 3 la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. ”Pasiunea pentru jurnalism o am încă de mică, atunci când scriam în jurnale gânduri, idei și dorințe pe care le aveam. Pasiunea s-a menținut și peste ani, realizând că acest domeniu înseamnă multă cunoaștere. Diversitatea pe care o oferă jurnalismul mă face să mă regăsesc total, drept urmare am aplicat și pentru un job în domeniu”.
Îi place să descopăr mereu locuri noi și să cunoască oameni. Natura reprezintă pentru Alexandra locul în care se deconectează de fiecare data.
Cărțile de dezvoltare personală și psihologie au devenit o pasiune pentru ea: ”Părerea mea este că ne ajută în sfera autocunoașterii, cât și în relaționarea cu ceilalți”.
”Pe viitor sper să lucrez tot în presă și să ajung un jurnalist de success”.
