1 din 4 | Când părintele devine Președinte. Cum resimt copiii expunerea publică. Psihologul Keren Rosner avertizează: „Adolescentul are nevoie de tată, nu de o persoană publică”
2 din 4 | Fata lui Nicușor Dan, prezentă la ceremonia de învestire a tatălui său, Nicușor Dan
3 din 4 | Când părintele devine Președinte. Cum resimt copiii expunerea publică. Psihologul Keren Rosner avertizează: „Adolescentul are nevoie de tată, nu de o persoană publică”
4 din 4 | Când părintele devine Președinte. Cum resimt copiii expunerea publică. Psihologul Keren Rosner avertizează: „Adolescentul are nevoie de tată, nu de o persoană publică”
Președintele României, Nicușor Dan, a oferit recent o imagine rară din viața sa personală, vorbind deschis despre provocările pe care le întâmpină familia sa în noul context public.
După ce a fost ales președinte, Nicușor Dan și-a condus fiica la școală și a povestit un episod care a stârnit empatie, dar și dezbateri.
„Am avut o discuție foarte emoționantă cu fiica mea. M-am dus ieri să o iau de la școală și foarte multă lume a vrut să facă poze cu mine și ea a stat într-un colț și m-a așteptat, după care am zis că nu mergem la mall că se va întâmpla același lucru.
Fiica acestuia a fost prezentă și la ceremonia de învestire în Parlament, unde s-a arătat atentă la discursul tatălui. La final, i-a spus însă tatălui său că "s-a plictisit".
Pentru a înțelege ce înseamnă această expunere pentru un copil, am stat de vorbă cu psihologul Keren Rosner, care avertizează că o astfel de schimbare poate avea un impact emoțional semnificativ.
Citește și: Cum a fost ziua învestirii pentru familia lui Nicușor Dan: „Cu emoții, cu mulți oameni”
Keren Rosner, psiholog: „Poate apărea stres, anxietate și o nevoie crescută de protecție a vieții private”
„Responsabilitățile sporite și creșterea vizibilității publice poate să afecteze copiii din punct de vedere psihologic. Expunerea publică înseamnă că micuții pot deveni ținta mass-mediei, a comentariilor publice, ceea ce poate să ducă la stres, la anxietate și la o nevoie de protecție crescută pentru viața privată”, a explicat Keren Rosner în exclusivitate pentru stirilekanald.ro.
Potrivit acesteia, o consecință frecventă este disconfortul față de lipsa anonimatului, mai ales când copilul simte că viața lui s-a schimbat brusc.
„Este o diferență între viața de dinainte și cea de după. Presiunea de a se comporta exemplar – nu știu dacă în cazul de față (n.r. familia președintelui) li s-a impus, dar cred că nu, pentru că sunt niște părinți centrați pe copii – dar în general se cere de la copil să aibă un comportament exemplar și atunci copilul tot timpul se forțează să facă lucrurile bine.”
Probleme sociale: bullying, răutăți, curiozitate excesivă
Psihologul Keren Rosner mai avertizează că, pe lângă presiunile interioare, pot apărea și reacții din exterior.
„Apare de asemenea și bullying-ul sau curiozitatea excesivă din partea colegilor, răutățile din partea colegilor, comentarii care de multe ori sunt dureroase.”
Schimbarea rutinei: „Copilul poate simți o absență emoțională a tatălui”
Pe lângă presiunea socială și imaginea publică, în viața de familie pot interveni modificări care, spune psihologul, pot afecta copilul emoțional.
„Copilul nu mai are aceeași rutină, pentru că tatăl nu mai petrece timp, activitățile nu sunt aceleași, programul și viața ordonată sau ritualurile se modifică, și impactul poate să fie un sentiment de absență emoțională pe care o resimte copilul față de tată și nevoie crescută de atenție, sentimente de gelozie față de activitățile pe care le are, față de oamenii cu care se întâlnește.
Citește și: VIDEO Tatăl ei a devenit președintele României! Clipe emoționante pentru Aheea la învestirea lui Nicușor Dan
Între mândrie și povară: echilibrul delicat al imaginii publice
Chiar dacă în prezent fiica președintelui poate simți mândrie, psihologul subliniază că această trăire e însoțită și de responsabilități noi, care pot deveni o povară.
„La vârsta ei înțelege și cu siguranță dezvoltă un sentiment de mândrie, de responsabilitate. Își dă seama că imaginea este publică a tatălui, că este o persoană importantă și îi dă un sentiment foarte plăcut pe de o parte. Pe de altă parte, poate să influențeze încrederea că relația va rămâne la fel, chiar dacă încrederea în sine poate să fie susținută și impulsionată de poziția pe care o are tatăl. Orice copil se mândrește și este reprezentat de părinții lor, dar se comută și așteptările față de ea, în cazul acesta, și poate să fie foarte împovărător.”
La adolescență, riscul de ruptură e mai mare
Deși copilul poate păstra o imagine pozitivă acum, lucrurile se pot schimba în adolescență, o perioadă vulnerabilă emoțional.
„S-ar putea ca acum să aibă un sentiment de mândrie, să realizeze că tatăl ei este o persoană foarte importantă, să i se insufle lucrul acesta de adulții din jur, poate chiar și de copii, însă nu se știe cum va fi reacția la adolescență. Adolescentul are nevoie de tată în primul rând, nu de o persoană publică. Am observat că atunci când părinții au funcții importante și sunt foarte implicați social, profesional, dar mai puțin în familie, copilul nu ia partea asta bună. E o parte cu care se mândrește în societate, însă în intimitate e vorba de o suferință, e vorba de pierdere, pierderea relației cu tatăl.
În adolescență, atunci când sunt furtunile schimbărilor și e nevoia de a fi înțeles, de a fi cu părinții în relații apropiate, de foarte multe ori nu este percepută ca un atu. Poate mult mai târziu, când lucrurile se așază în viața tinerei, atunci realizează că de fapt tatăl ei a avut o contribuție extraordinară, că are niște merite deosebite.”, a mai explicat psihologul.
În final, psihologul atrage atenția că impactul acestor schimbări depinde în mare măsură de felul în care familia gestionează tranziția:
„Efectele psihologice depind foarte mult de vârsta copiilor, de cât de mult sunt expuși – că ei pot fi expuși voit sau pot fi feriți – și de sprijinul emoțional oferit de familie, adică cât de mult ceilalți membri ai familiei suplinesc lipsa tatălui și tatăl cât de des poate să-și facă timp pentru a petrece timp frumos cu copiii.”, a mai spus psihologul Keren Rosner pentru știrilekanald.ro.
