Categoria de români care poate primi bani în plus, pe lângă șomaj. Ajutorul financiar, acordat pentru doi ani

De luna aceasta, refugiații ucraineni vor primi o singură tranșă de bani, potrivit regulilor impuse de stat.

(Sursa foto: Shutterstock)

Suma primită de la stat va fi calculată pe baza câștigurilor realizate înainte de pierderea locului de muncă.

Este vorba de persoanele concediate după un program de restructurare. Acestea, pe lângă șomaj, pentru maximum doi ani, în funcție de vechimea profesională, pot primi bani în plus de la stat.

Această sumă este egală cu diferenţa dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, dar de reținut este faptul că nu poate fi mai mare decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care persoana a fost concediată.

Citește și: Care este stagiul minim de cotizare pentru a-ți putea lua concediu medical?

Bani de la stat pentru șomeri 

Astfel, conform O.U.G. nr. 36/2013, vorbim despre sume care se acordă după cum urmează:

a) 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la 10 ani;

b) 20 de luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani şi până la 15 ani;

c) 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 25 de ani;

d) 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani.

De menționat este și faptul că persoanele date afară de la locul de muncă pot primi acest ajutor financiar și după expirarea indemnizației de șomaj, însă încetează în momentul în care se solicită înscrierea pentru pensie sau în cazul refuzului de a merge la un loc de muncă oferit potrivit pregătirii profesionale. Și în acest caz se consideră refuz nejustificat motivat de:

a) situarea locului de muncă oferit la o distanţă mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu (pe teritoriul României), în condiţiile în care angajatorul oferă condiţii de

transport sau locuinţă;

b) primirea unui salariu egal sau mai mic decât venitul de completare;

c) neparticiparea la programe de reconversie profesională furnizate gratuit de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sub formă de servicii de iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare şi specializare.

Citește și: VIDEO Obstacolele de care se lovesc tinerii de la sate când încearcă să se angajeze

Însă, nu se consideră refuz nejustificat următoarele:

a) beneficiarii de venit de completare care au refuzat locuri de muncă pe baza documentelor medicale care atestă starea de sănătate necorespunzătoare pentru prestarea unei munci, în vederea integrării cât mai rapide în muncă;

b) ofertele zilnice de locuri de muncă, în vederea încadrării în muncă, potrivit pregătirii profesionale, a beneficiarilor de venit de completare aflaţi în evidenţă.


Autor

Alis Pop este absolventă a Universității Hyperion din București, Facultatea de Jurnalism și a Școlii de Televiziune ”Tudor Vornicu” din București.

Experiență profesională:
- Redactor TV – a scris de știri de actualitate: din sfera socialului, politicului, evenimentului, sportului, multe dintre ele fiind de Breaking News.
- Redactor online - a scris materiale pe zona de monden, cu personaje celebre din România, dar și din străinătate, materiale din sfera astrologiei și materiale pe zona de actualitate: social, sport, eveniment
- Stagii de practică la Impact de Gorj și Radio Europa FM.

Îți Recomandăm Și...
Parteneri