Ce se intampla in creier in momentele de dinaintea mortii

In momentele de dinaintea mortii, inima joaca rolul principal, sustineau, pana de curand, oamenii de ştiinta. Mai precis, incetarea batailor inimii duce la oprirea circulatiei sangvine, dupa care celelalte organe mor rapid din cauza lipsei oxigenului. O cercetare recenta, insa, vine sa contrazica aceasta teorie unanim acceptata.

A.S., marți 03 octombrie 2017 , 10:44

DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

Conform rezultatelor unui studiu recent, publicat in revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), in ultimele clipe de viata creierul indeplineşte un rol mai important decat inima, scrie Live Science, citat de 3dots.ro.

Oamenii de ştiinta au facut un experiment pe cobai, in care au urmarit atat activitatea cardiaca, cat şi activitatea cerebrala in momentele dinaintea mortii rozatoarelor din cauza lipsei de oxigen. Ei au descoperit ca, in acele momente, creierul transmite o furtuna de semnale chimice spre inima.
Dupa ce au blocat transmiterea acestor semnale de la creier spre inima, cercetatorii au observat ca şoarecii au supravietuit un timp mai indelungat. Daca un proces similar se intampla şi in cazul oamenilor, ar fi posibila creşterea sanselor de supravietuire ale unui pacient prin oprirea semnalelor transmise de creier spre inima.

"In mod natural, oamenii s-au concentrat asupra inimii, gandindu-se ca, daca salveaza inima, vor salva şi creierul. Trebuie oprita comunicarea chimica dintre creier şi inima pentru a putea salva inima", a declarat co-autoarea acestui studiu, Jimo Borjigin, neurolog la Şcoala de Medicina din cadrul Universitatii din Michigan.

In cazul şoarecilor, activitatea creierului şi a inimii a ramas sincronizata pana in momentul in care inima a intrat in stare de fibrilatie ventriculara, in care camerele inferioare ale inimii nu se mai contracta corespunzator, iar inima nu mai pompeaza sange. Atunci cand specialiştii au blocat fluxul de substante chimice de la creier spre inima, prin sectionarea maduvei spinarii cobailor, animalele au intrat mult mai tarziu in starea de fibrilatie ventriculara, rezistand de trei ori mai mult decat şoarecii a caror maduva nu a fost sectionata.

Potrivit lui Borjigin, daca oamenii de ştiinta vor identifica o modalitate prin care sa intrerupa legatura dintre inima şi creier, desigur fara a sectiona coloana pacientilor, atunci medicii ar dispune de mai mult timp pentru a incerca sa salveze viata pacientilor aflati in stop cardiac.

 

Clipul zilei pe STIRILEKANALD.RO:
Te-ar putea interesa si