Află ce se mănâncă pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului!
Sfânta Maria Mare, cunoscută și sub numele de Adormirea Maicii Domnului, este sărbătorită pe 15 august și reprezintă una dintre cele mai importante sărbători creștine. Evenimentul marchează mutarea cu trupul la cer a Sfintei Fecioare Maria, un moment considerat de credincioși nu ca o despărțire, ci ca o trecere la viață veșnică, motiv pentru care această zi ar trebuie să fie plină de bucurie și lumină sufletească.
Fecioara Maria ocupă un loc special în tradiția românească, fiind cunoscută sub mai multe denumiri: Sântămăria Mare, Sântămăria Mică sau Precista. În calendarul ortodox, Maica Domnului este pomenită de nouă ori pe parcursul anului, de la Buna Vestire (martie) până la Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sfânta Ana (decembrie).
Pentru români, aceasta este o zi a rugăciunii, a pomenirii celor plecați dintre noi și a respectării unor obiceiuri vechi, transmise din generație în generație.
Tradiții și superstiții de Sfânta Maria Mare
În trecut, ziua de 15 august marca schimbări importante în viața satului. Printre obiceiurile și credințele asociate sărbătorii se numără:
- Coborârea oilor de la munte și schimbarea pălăriei cu căciula la bărbați.
- Interdicția scăldatului în râuri și a somnului pe prispă.
- Femeile merg dis-de-dimineață la biserică pentru a împărți struguri și prune, fructe ce trebuie mai întâi sfințite.
- Mormintele celor adormiți sunt tămâiate.
- Rugăciunile rostite în această zi sunt considerate mai puternice decât oricând.
- Fetele nemăritate culeg flori și le pun la icoane pentru protecție și noroc în dragoste; în unele zone, busuiocul pus sub pernă le ajută să-și viseze alesul.
- Este interzis ca femeile să-și spele sau tundă părul, iar gospodarii evită munca grea pentru a feri animalele de boli.
- Dacă trandafirii înfloresc pe 15 august, toamna va fi blândă și lungă.
Citește și: Rugăciunea pe care să o rostești de Adormirea Maicii Domnului: Aduce sănătate și liniște în casă
Ce se mănâncă de Sfânta Maria
Sărbătoarea mai este numită și „Paștele din mijlocul verii”, marcând trecerea de la căldura verii la începutul toamnei.
Preparatele variază în funcție de regiune:
În Moldova, se oferă de pomană struguri, pâine și prune sfințite, în memoria celor trecuți la cele veșnice.
În Muntenia, se recoltează primii faguri cu miere.
Porumbul fiert sau copt, dar și cel fript pe grătar, este un preparat specific al zilei.
Mesele sunt bogate, cuprinzând sarmale, friptură, ciorbă sau alte preparare specifice sărbătorilor la români.
Este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București, şi deţine o experienţă de 14 ani în cadrul presei din România.
Şi-a început cariera în presa scrisă, iar ulterior a făcut tranziţia către mediul online, în special pe segmentul SEO.
În prezent, ocupă poziţia de SEO Specialist pentru stirilekanald.ro şi radioimpuls.ro, din cadrul trustului Dogan Media.
Este pasionată de lectură, schi, drumeţii montane, de pictură şi de tot ce înseamnă tehnologie.
