Ce se sărbătorește, de fapt, pe 1 Martie? Ziua de 1 Martie semnifică începutul primăverii calendaristice. Pentru români este, 1 Martie este strâns legată de tradiția oferirii de mărțișoare, un simbol străvechi prin care se celebrează schimbarea de anotimpuri și renașterea naturii.
Ce se sărbătorește, de fapt, pe 1 Martie? Din punct de vedere calendaristic, 1 Martie aduce primăvara. Din punct de vedere astronomic începe, însă, pe data de 20 ale lunii.
Ce se sărbătorește pe 1 Martie?
În așteptarea echinocțiului de primăvară, care marchează, la 20 martie, primăvara astronomică, sărbătoarea populară de la 1 Martie vesteşte sosirea acestui anotimp şi, odată cu aceasta, renaşterea naturii şi revenirea la viaţă.
Sărbătoarea Mărțișorului este reprezentată prin firul alb împletit cu cel roșu, culorile simbolizând cald și rece, trecerea de la sezonul de iarnă la cel de primăvară. Această tradiție este răspândită pe tot teritoriul, dar inițial a fost populat de triburile tracice, din Albania până în Ucraina, ulterior în România, Grecia, Bulgaria și Rusia.
În Bulgaria se sărbătorește Martenita, sărbătoare bazată pe o legendă bulgară care susține că Huba și fratele său Boian erau încarcerați când hanul Asparuh le-a trmis un șoim legat de ață albă
Semnificaţia mărțișorului
Şnurul împletit este mărţişorul autentic. Încă de la începutul originilor sale, mărţişorul nu avea ataşate podoabe, ci era reprezentat doar de două fire împletite. Primele mărţişoare erau formate dintr-un fir alb şi unul negru, cele două culori simbolizând împletirea iernii cu primăvara, a binelui cu răul, a întunericului cu lumina.
Culorile mărţişorului s-au schimbat în alb şi albastru, urmând ca de la începutul secolului al XIX-lea să se adopte culorile alb şi roşu.
Citește și: 1 Martie 2023: Ce semnifică Mărțișorul și cum trebuie purtat pentru a avea noroc
Mărţişorul semnifică înnoirea timpului, renaşterea şi iubirea. Pe parcurs, şnurului i s-au adăugat monede din argint sau din aur, iar modernitatea le-a transformat în mici bijuterii pe care cei care le primesc le poartă în piept.
De ce sunt alese culorile alb și roșu?
Etnologul Ion Ghinoiu consemnează, în cartea „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Ed. Elion, 2002), că firul mărţişorul, realizat din două fire colorate şi răsucite, reprezenta „funia anului”, care împletea zilele celor două anotimpuri de bază, semnificând, totodată, şi unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, lumină-întuneric, fertilitate-sterilitate, legendele Dochiei confirmând faptul că românii structurau anul pe o eternă opoziţie a contrariilor, amintind, aproape fără excepţie, vara şi iarna.
După vechiul calendar roman, prima zi din an era 1 martie, luna respectivă purtând numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii. Deşi obiceiul poartă numele acestuia, nu are niciun fel de conotaţie marţială. Potrivit lui Ion Ghinoiu, numele lunii martie a influenţat, însă, denumirea acestei sărbători marcată la 1 martie, Mărţişor, în defavoarea unor denumiri mai vechi, precum Dochia sau Dragobete.
Citește și: Sâmbăta Sfântului Teodor 2023. Tradiții și obiceiuri românești
Este studentă în anul 3 la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. ”Pasiunea pentru jurnalism o am încă de mică, atunci când scriam în jurnale gânduri, idei și dorințe pe care le aveam. Pasiunea s-a menținut și peste ani, realizând că acest domeniu înseamnă multă cunoaștere. Diversitatea pe care o oferă jurnalismul mă face să mă regăsesc total, drept urmare am aplicat și pentru un job în domeniu”.
Îi place să descopăr mereu locuri noi și să cunoască oameni. Natura reprezintă pentru Alexandra locul în care se deconectează de fiecare data.
Cărțile de dezvoltare personală și psihologie au devenit o pasiune pentru ea: ”Părerea mea este că ne ajută în sfera autocunoașterii, cât și în relaționarea cu ceilalți”.
”Pe viitor sper să lucrez tot în presă și să ajung un jurnalist de success”.
