Chirurgul slătinean Gheorghe Ciobanu acuză sistemul medical românesc de moartea fiului său, dar şi de decesul a zeci de mii de pacienţi anual. La o săptămână de la pierderea copilului, medicul anunţă că vrea să înfiinţeze o asociaţie care să protejeze drepturile asiguraţilor, reprezentându-i la nivelul principalelor structuri: minister, direcţii sanitare, casă de asigurări.
Medicul a început lupta pentru a-şi salva fiul afectat de un anevrism cerebral în urmă cu mai bine de doi ani şi jumătate.
Au fost mai multe intervenţii chirurgicale, urmate de perioade de recuperare, internări în diverse clinici, din ţară şi din străinătate, şi o lungă perioadă de îngrijiri care i-au fost acordate tânărului în Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, unde s-a improvizat un salon chiar în secţia în care dr. Gheorghe Ciobanu (care a şi condus, pentru anumite perioade, la începutul anilor ’90 şi la începutul anilor 2000 Spitalul Judeţean Slatina) a salvat mii de copii, de-a lungul zecilor de ani petrecuţi la patul bolnavului şi în sala de operaţie.
Medicul Ciobanu reface, pentru a exemplifica, filmul ultimelor zile din viaţa fiului său. „Dacă eram la Slatina, era salvat!“, îşi începe medicul expunerea. Pe 18 august 2013 pleacă spre Bucureşti cu o ambulanţă, pentru a-i monta pacientului un cateter, neapărat necesar în acel stadiu al îngrijirilor. Ajuns la Bucureşti, „l-au ţinut trei ore în ambulanţă, în stare gravă, cu oxigenul la nas, până să se găsească formalitatea legală să-i poată monta cateterul, o intervenţie simplă.
Totul contra-cost, a costat şi ăsta 7 milioane, nu l-am plătit, va trebui să-l plătesc. Nu-l puteau interna pentru că nu mai aveau locuri, iar internare de zi nu le dădea voie Casa (Casa de Asigurări de Sănătate – n.r.) să facă, pentru că aşa-s reglementările. După trei ore medicul se enervează şi-l pune fără nicio formalitate“, povesteşte medicul Ciobanu. Se întorc la Slatina, bucuroşi că au trecut şi peste acel hop.
„Era în aşa-zisa stare vegetativă, dar el era conştient, auzea tot, înţelegea. I-am spus: «Tati, e zi mare!», pentru că totul mergea foarte bine. Iar el plângea, cum să spui că n-avea şanse de recuperare?!“, îşi aminteşte tatăl. A doua zi însă, brusc, lucrurile se înrăutăţesc, medicii sesizând o tulburare de ritm respirator. Este transferat în ATI, se apelează la coma indusă, „o procedură modernă, dar care nu prea se face la noi“, precizează medicul, după care i se fac investigaţiile de rigoare, ocazie cu care se constată că se dezvoltă o hidrocefalie.
Este transferat la o clinică în Bucureşti, iar de aici începe calvarul. Se realizează şuntul, o procedură neapărat necesară în acea etapă, se recoltează probe din lichidul cefalo-rahidian. Situaţia se complică, pacientul face febră. Rezultatul antibiogramei vine după 5 zile, timp în care se dezvoltă fel de fel de ipoteze cu privire la motivul care ar fi putut determina reacţia. Antibioticul necesar, care nu poate fi procurat dintr-o farmacie obişnuită, nu există în spital, dar există la clinica de lângă, tot de stat.
Medicul care tratează cazul face referat la manager, referatul nu se aprobă. Probleme în Terapia Intensivă, unde pacientul era vegheat zi şi noapte de tatăl său. Pentru că atrage atenţia personalului asupra unor aspecte care ţineau de îngrijirea bolnavului, tatălui nu i se mai permite accesul. După zile de bâlbâieli, sfârşitul survine în 3 septembrie, dărămându-i pe părinţii care cu doar câteva zile înainte sărbătoreau progresul în starea de sănătate a lui Adrian.
Toate cele expuse par amănunte poate fără însemnătate, însă în fapt sunt cauze care stau la baza statisticilor, explică medicul. „Pacientul din Terapie trebuie mobilizat, noaptea la trei ore, ziua- la două ore. N-o face nimeni, vin cu escare îngrozitoare, iar la pacienţii în această stare escarele pot fi fatale. Mulţi mor din această cauză, câţi n-au murit la noi în spital, pacienţi în stare gravă, e adevărat, veniţi de la clinici renumite cu escare care se suprainfectează.
Sunt abateri grave de la reguli elementare de medicină, nu se respectă regulile elementare de îngrijire a pacientului critic. Mor oameni tineri şi copii care au resurse biologice.“, concluzionează medicul.
Deşi dezamăgit de constatările din ultimii ani- după ce a traversat perioade cu adevărat crunte, în care, îşi aminteşte dr. Gheorghe Ciobanu, la începutul anilor ’90 nu se mai asigura nici sarea la bucătărie în spital, nicidecum medicamente şi materiale sanitare – medicul găseşte resurse să lupte pentru îndreptarea erorilor. „Nu mai am nimic de pierdut, dar nici indiferent nu pot fi. Trebuie să existe o formă în care vocea pacientului să se facă auzită, pentru că abuzurile pot fi stopate, corupţia poate fi combătută. Vreau să existe o asociaţie care să-i reprezinte pe pacienţii care contribuie la acest fond al asigurărilor de sănătate şi care n-au niciun control asupra modului cum se cheltuie banii lor. Cine sunt oamenii din consiliile de administraţie de la spitale, DSP-uri, CJAS-uri, minister? Politruci. Nu dau socoteală nimănui. Îi invit pe oamenii simpli, nu pe politicieni, în acest demers absolut necesar. Trebuie să luăm atitudine, pentru că nu mai există societate civilă, există asociaţii puse în slujba cuiva, nu ne mai reprezintă nimeni“, a mai spus medicul, care în perioada următoare va lansa un apel în acest sens, scrie ziarul Adevarul.Medicul a început lupta pentru a-şi salva fiul afectat de un anevrism cerebral în urmă cu mai bine de doi ani şi jumătate. Au fost mai multe intervenţii chirurgicale, urmate de perioade de recuperare, internări în diverse clinici, din ţară şi din străinătate, şi o lungă perioadă de îngrijiri care i-au fost acordate tânărului în Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, unde s-a improvizat un salon chiar în secţia în care dr. Gheorghe Ciobanu (care a şi condus, pentru anumite perioade, la începutul anilor ’90 şi la începutul anilor 2000 Spitalul Judeţean Slatina) a salvat mii de copii, de-a lungul zecilor de ani petrecuţi la patul bolnavului şi în sala de operaţie.Medicul Ciobanu reface, pentru a exemplifica, filmul ultimelor zile din viaţa fiului său. „Dacă eram la Slatina, era salvat!“, îşi începe medicul expunerea. Pe 18 august 2013 pleacă spre Bucureşti cu o ambulanţă, pentru a-i monta pacientului un cateter, neapărat necesar în acel stadiu al îngrijirilor. Ajuns la Bucureşti, „l-au ţinut trei ore în ambulanţă, în stare gravă, cu oxigenul la nas, până să se găsească formalitatea legală să-i poată monta cateterul, o intervenţie simplă. Totul contra-cost, a costat şi ăsta 7 milioane, nu l-am plătit, va trebui să-l plătesc. Nu-l puteau interna pentru că nu mai aveau locuri, iar internare de zi nu le dădea voie Casa (Casa de Asigurări de Sănătate – n.r.) să facă, pentru că aşa-s reglementările. După trei ore medicul se enervează şi-l pune fără nicio formalitate“, povesteşte medicul Ciobanu. Se întorc la Slatina, bucuroşi că au trecut şi peste acel hop. „Era în aşa-zisa stare vegetativă, dar el era conştient, auzea tot, înţelegea. I-am spus: «Tati, e zi mare!», pentru că totul mergea foarte bine. Iar el plângea, cum să spui că n-avea şanse de recuperare?!“, îşi aminteşte tatăl. A doua zi însă, brusc, lucrurile se înrăutăţesc, medicii sesizând o tulburare de ritm respirator. Este transferat în ATI, se apelează la coma indusă, „o procedură modernă, dar care nu prea se face la noi“, precizează medicul, după care i se fac investigaţiile de rigoare, ocazie cu care se constată că se dezvoltă o hidrocefalie. Este transferat la o clinică în Bucureşti, iar de aici începe calvarul. Se realizează şuntul, o procedură neapărat necesară în acea etapă, se recoltează probe din lichidul cefalo-rahidian. Situaţia se complică, pacientul face febră. Rezultatul antibiogramei vine după 5 zile, timp în care se dezvoltă fel de fel de ipoteze cu privire la motivul care ar fi putut determina reacţia. Antibioticul necesar, care nu poate fi procurat dintr-o farmacie obişnuită, nu există în spital, dar există la clinica de lângă, tot de stat. Medicul care tratează cazul face referat la manager, referatul nu se aprobă. Probleme în Terapia Intensivă, unde pacientul era vegheat zi şi noapte de tatăl său. Pentru că atrage atenţia personalului asupra unor aspecte care ţineau de îngrijirea bolnavului, tatălui nu i se mai permite accesul. După zile de bâlbâieli, sfârşitul survine în 3 septembrie, dărămându-i pe părinţii care cu doar câteva zile înainte sărbătoreau progresul în starea de sănătate a lui Adrian. Toate cele expuse par amănunte poate fără însemnătate, însă în fapt sunt cauze care stau la baza statisticilor, explică medicul. „Pacientul din Terapie trebuie mobilizat, noaptea la trei ore, ziua- la două ore. N-o face nimeni, vin cu escare îngrozitoare, iar la pacienţii în această stare escarele pot fi fatale. Mulţi mor din această cauză, câţi n-au murit la noi în spital, pacienţi în stare gravă, e adevărat, veniţi de la clinici renumite cu escare care se suprainfectează. Sunt abateri grave de la reguli elementare de medicină, nu se respectă regulile elementare de îngrijire a pacientului critic. Mor oameni tineri şi copii care au resurse biologice.“, concluzionează medicul.
Medicul a început lupta pentru a-şi salva fiul afectat de un anevrism cerebral în urmă cu mai bine de doi ani şi jumătate. Au fost mai multe intervenţii chirurgicale, urmate de perioade de recuperare, internări în diverse clinici, din ţară şi din străinătate, şi o lungă perioadă de îngrijiri care i-au fost acordate tânărului în Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, unde s-a improvizat un salon chiar în secţia în care dr. Gheorghe Ciobanu (care a şi condus, pentru anumite perioade, la începutul anilor ’90 şi la începutul anilor 2000 Spitalul Judeţean Slatina) a salvat mii de copii, de-a lungul zecilor de ani petrecuţi la patul bolnavului şi în sala de operaţie.
Medicul Ciobanu reface, pentru a exemplifica, filmul ultimelor zile din viaţa fiului său. „Dacă eram la Slatina, era salvat!“, îşi începe medicul expunerea. Pe 18 august 2013 pleacă spre Bucureşti cu o ambulanţă, pentru a-i monta pacientului un cateter, neapărat necesar în acel stadiu al îngrijirilor. Ajuns la Bucureşti, „l-au ţinut trei ore în ambulanţă, în stare gravă, cu oxigenul la nas, până să se găsească formalitatea legală să-i poată monta cateterul, o intervenţie simplă. Totul contra-cost, a costat şi ăsta 7 milioane, nu l-am plătit, va trebui să-l plătesc. Nu-l puteau interna pentru că nu mai aveau locuri, iar internare de zi nu le dădea voie Casa (Casa de Asigurări de Sănătate – n.r.) să facă, pentru că aşa-s reglementările. După trei ore medicul se enervează şi-l pune fără nicio formalitate“, povesteşte medicul Ciobanu. Se întorc la Slatina, bucuroşi că au trecut şi peste acel hop. „Era în aşa-zisa stare vegetativă, dar el era conştient, auzea tot, înţelegea. I-am spus: «Tati, e zi mare!», pentru că totul mergea foarte bine. Iar el plângea, cum să spui că n-avea şanse de recuperare?!“, îşi aminteşte tatăl.
A doua zi însă, brusc, lucrurile se înrăutăţesc, medicii sesizând o tulburare de ritm respirator. Este transferat în ATI, se apelează la coma indusă, „o procedură modernă, dar care nu prea se face la noi“, precizează medicul, după care i se fac investigaţiile de rigoare, ocazie cu care se constată că se dezvoltă o hidrocefalie. Este transferat la o clinică în Bucureşti, iar de aici începe calvarul. Se realizează şuntul, o procedură neapărat necesară în acea etapă, se recoltează probe din lichidul cefalo-rahidian. Situaţia se complică, pacientul face febră. Rezultatul antibiogramei vine după 5 zile, timp în care se dezvoltă fel de fel de ipoteze cu privire la motivul care ar fi putut determina reacţia.
Antibioticul necesar, care nu poate fi procurat dintr-o farmacie obişnuită, nu există în spital, dar există la clinica de lângă, tot de stat. Medicul care tratează cazul face referat la manager, referatul nu se aprobă. Probleme în Terapia Intensivă, unde pacientul era vegheat zi şi noapte de tatăl său. Pentru că atrage atenţia personalului asupra unor aspecte care ţineau de îngrijirea bolnavului, tatălui nu i se mai permite accesul. După zile de bâlbâieli, sfârşitul survine în 3 septembrie, dărămându-i pe părinţii care cu doar câteva zile înainte sărbătoreau progresul în starea de sănătate a lui Adrian. Toate cele expuse par amănunte poate fără însemnătate, însă în fapt sunt cauze care stau la baza statisticilor" explică medicul.
Citeste si: Greutate si inaltime copii in functie de varsta- catena.ro
Citeste si: Suspectul crimei din Brăila a mărturisit tot ce s-a întâmplat în cabinetul stomatologic! Ce confesiune i-a făcut Marina Gavril înainte să fie omorâtă: "Mi-a zis că..."- wowbiz.ro
„Pacientul din Terapie trebuie mobilizat, noaptea la trei ore, ziua- la două ore. N-o face nimeni, vin cu escare îngrozitoare, iar la pacienţii în această stare escarele pot fi fatale. Mulţi mor din această cauză, câţi n-au murit la noi în spital, pacienţi în stare gravă, e adevărat, veniţi de la clinici renumite cu escare care se suprainfectează. Sunt abateri grave de la reguli elementare de medicină, nu se respectă regulile elementare de îngrijire a pacientului critic. Mor oameni tineri şi copii care au resurse biologice.“, concluzionează medicul.
Deşi dezamăgit de constatările din ultimii ani- după ce a traversat perioade cu adevărat crunte, în care, îşi aminteşte dr. Gheorghe Ciobanu, la începutul anilor ’90 nu se mai asigura nici sarea la bucătărie în spital, nicidecum medicamente şi materiale sanitare – medicul găseşte resurse să lupte pentru îndreptarea erorilor.
„Nu mai am nimic de pierdut, dar nici indiferent nu pot fi. Trebuie să existe o formă în care vocea pacientului să se facă auzită, pentru că abuzurile pot fi stopate, corupţia poate fi combătută. Vreau să existe o asociaţie care să-i reprezinte pe pacienţii care contribuie la acest fond al asigurărilor de sănătate şi care n-au niciun control asupra modului cum se cheltuie banii lor. Cine sunt oamenii din consiliile de administraţie de la spitale, DSP-uri, CJAS-uri, minister? Politruci. Nu dau socoteală nimănui. Îi invit pe oamenii simpli, nu pe politicieni, în acest demers absolut necesar. Trebuie să luăm atitudine, pentru că nu mai există societate civilă, există asociaţii puse în slujba cuiva, nu ne mai reprezintă nimeni“, a mai spus medicul, care în perioada următoare va lansa un apel în acest sens, scrie ziarul Adevarul.
Citeste si: Culiță Sterp, amintiri traumatizante din copilărie: „Râdeau copiii de mine.”- kfetele.ro
Citeste si: Descoperirea macabră în Timiș. Un tânăr de 24 de ani, gasit mort pe un câmp. Ar fi fost împuşcat în gât- radioimpuls.ro
