Cum ne afectează sănătatea mentală războiul dintre Rusia și Ucraina? Răspunsul medicilor

O echipă de medici psihiatri de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca a demarat un studiu pentru a evalua impactul conflictului armat dintre Rusia și Ucraina asupra sănătății mentale a românilor.

„Sănătatea mentală în vreme de război”

Sub coordonarea doamnei doctor Cătălina Crișan, studiul „Sănătatea mentală în vreme de război” își propune evaluarea a trei indicatori deosebit de importanți în acest context – mecanismele de adaptare (coping), nivelul de anxietate și calitatea vieții.

Importanța studiului este dată de faptul că o mai bună înțelegere a situației pe plan național va ajuta medicii sa întâmpine si să amelioreze, prin mecanisme de suport și intervenții, efectele pe care războiul le are asupra populației României.

Pentru a contribui la acest studiu, vă invităm să răspundeți la chestionarul disponibil accesând linkul: https://forms.gle/qgekKnZxiMLntEqt6.

Conflictul militar dintre Rusia și Ucraina, un stres major pentru populația întregului Glob

Conflictul militar dintre Rusia și Ucraina, început în data de 24.02.2022, reprezintă un stres major pentru populația întregului Glob, cu posibile efecte devastatoare asupra sănătății mentale în tarile vecine conflictului, precum Romania, Rep.

Moldova, Polonia, etc. În timp ce conflictul are două denumiri oficiale – operațiune militară specială (Rusia, Belarus și aliații), respectiv invazie (Occidentul), este cert că numărul victimelor este în creștere, iar extinderea conflictului dincolo de granițele celor două țări este un stresor major. Indivizii se confruntă și cu alți factori de stres, precum influxul de refugiați și efectele pe termen mediu și lung ale destabilizării economice rezultate din conflict, accesul la resurse energetice și alimente de bază, posibilitatea scindării familiale în cazul implicării României în conflict, dar și lipsa accesului la informații credibile și verificabile.

Citeste si: Lista documentelor a căror valabilitate nu va mai fi prelungită de la 1 aprilie 2022

Mai mult decât atât, acest eveniment afectează o populație deja consumată psihic de efectele prelungite ale pandemiei COVID-19, efecte care se desfășoară în continuare, deși sunt gestionate mai eficient de către autorități. Astfel, fiecare este nevoit sa găsească cea mai buna modalitate de adaptare (coping) la situația actuală, astfel încât calitatea vieții sa rămână peste un nivel prag.

Studiile arată că exisă trei mecanisme principale de adaptare care funcționează în această perioadă- organizarea unui program zilnic, căutarea suportului social și o abordare pozitivă a situației actuale.

“In timp ce influxul de refugiați din Ucraina este o prioritate pentru noi toți, una pentru care trebuie să dedicăm cât mai multe resurse și pentru care este moral să facem tot ce putem, considerăm totuși important să înțelegem ce impact are conflictul militar atât de aproape de casă asupra sănătății mentale a românilor.

Vom putea, în acest fel, să pregătim măsuri de sprijin adaptate nevoilor pe care le identificăm și să evităm, sau măcar să ameliorăm efectele războiului asupra sănătății publice la nivel local și național.” a declarat Dr. Catalina Crișan.

Astfel, în cadrul Disciplinei de Psihiatrie și Psihiatrie Pediatrică a Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca se desfășoară un studiu ce își propune evaluarea calității vieții, nivelului de anxietate si a mecanismelor de adaptare în rândul populației generale, în timpul conflictului militar care a început în 24.02.2022

în Ucraina și după încheierea acestuia, ținând cont de varietatea mare de stresori, atât din viața personală, cât și din cea profesională, dar și de posibilele implicații legislative, posibilitatea extinderii conflictului spre România si consecințele economice ale conflictului militar.

Citeste si: VIDEO- Deși nu mai sunt restricții, mai multe restaurante din Brașov se văd nevoite să închidă la ora 22 din lipsă de clienți

Cătălina Angela Crișan este Șef de Lucrări în cadrul Departamentului de Neuroștiințe, Disciplina de Psihiatrie și Psihiatrie Pediatrică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Medic primar psihiatru, Șef de Secție în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Secția Clinică Psihiatrie I. Este membru în cadrul Noii Comisii de Expertiză Medico-Legală Psihiatrică în cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca și membru în cadrul Echipei de evaluarea a pacienților și a familiilor cu boala Huntington din România. Cercetările doamnei doctor se axează pe evaluarea mecanismelor de coping și a rezilienței în cadrul pacienților cu tulburări psihiatrice, a personalului medical, a studenților și a populației generale, evaluarea insight-ului în tulburările psihiatrice majore, psihiatria forensică și evaluarea tulburărilor psihiatrice la pacienți cu afecțiuni neurodegenerative.

Citeste si: Bilanț coronavirus, 22 martie 2022! S-a înregistrat o ușoară scădere a numărului de cazuri

Cum puteți contribui la studiu

Contribuția dumneavoastră la acest studiu este deosebit de valoroasă și se traduce prin dedicarea a aproximativ 7-10 minute pentru completarea unui chestionar online, disponibil accesând linkul: https://forms.gle/qgekKnZxiMLntEqt6.