De ce se face coliva la morți: semnificație, istorie și simbolismul său în credința ortodoxă

Află de ce se face coliva la morți: semnificație, istorie și simbolismul său în credința ortodoxă

Coliva, o ofrandă sacră a tradiției ortodoxe, este un dar adus la slujbele de pomenire a morților, având o semnificație profundă în credința creștin-ortodoxă. Simbol al trupului trecător și al nemuririi sufletului, coliva este realizată din arpacaș fiert, îndulcit cu miere sau zahăr, și reprezintă o expresie vizibilă a credinței în înviere.

Această ofrandă are o istorie îndelungată, care își găsește rădăcinile în secolul al IV-lea, în vremea Sfântului Teodor Tiron. 

De ce se face colivă

Coliva este nelipsită din ritualul de pomenire a celor plecați, fiind considerată o manifestare materială a credinței în nemurire. Ingredientele principale ale colivei- grâul, mierea sau zahărul, alături de mirodenii și nucă- sunt atent alese, fiecare având o simbolistică aparte. Grâul, ca hrană esențială a trupului, este asociat cu simbolul morții și al renașterii, reflectând o credință adâncă în înviere.

Așa cum bobul de grâu trebuie să fie îngropat și să putrezească pentru a încolți și a aduce rod, tot astfel se crede că trupul omenesc va trece prin procesul de descompunere pentru a renaște la Învierea de Apoi.

Această tradiție este inspirată și de cuvintele Mântuitorului din Evanghelia după Ioan (12:24) și din Epistola către Corinteni (15:36), unde trupul este asemănat bobului de grâu ce trebuie să moară pentru a renaște.

Coliva simbolizează astfel legătura strânsă dintre trupul fizic și credința în viața veșnică, dar și speranța că sufletul celui decedat va ajunge într-o stare de binecuvântare și fericire veșnică.

Citește și: Moșii de toamnă 2024. Principalele tradiții și obiceiuri. Cum se face pomenirea morților

Istoria colivei

Obiceiul colivei își are originea în secolul al IV-lea, când Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron a intervenit miraculos pentru a proteja credința creștină.

Potrivit istoriei bisericești, împăratul Iulian Apostatul, un persecutor al creștinilor, a ordonat ca toate proviziile din piețele Constantinopolului să fie stropite cu sânge de la sacrificiile aduse idolilor. Aceasta s-a întâmplat în prima săptămână a Postului Mare, iar Sfântul Teodor, apărându-i în vis Arhiepiscopului Constantinopolului, l-a avertizat să sfătuiască creștinii să evite alimentele din piață și să consume, în schimb, grâu fiert cu miere, cunoscut mai târziu ca „colivă”.

Această intervenție miraculoasă a Sfântului Teodor a devenit un motiv de celebrare anuală, astfel că Biserica Ortodoxă îl pomenește în prima sâmbătă din Postul Mare, iar obiceiul colivei s-a transmis de-a lungul generațiilor. Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Teodor a fost rânduită în timpul Patriarhului Nectarie al Constantinopolului, între anii 381-397, devenind o parte integrantă a tradiției liturgice ortodoxe.

Citește și: Ce NU trebuie să conțină niciodată pachetul dat de pomană. Sfatul preotului Silviu Biriș: "Dacă tăticu iubea băutura..."

Ce semnificație și origine are coliva

Coliva este mai mult decât un simplu aliment oferit în amintirea celor trecuți din viață; ea simbolizează esența credinței creștin-ortodoxe în nemurire și renaștere. Ingredientele sale, care includ grâul, mierea, zahărul și mirodeniile, au fost alese pentru a simboliza o viață viitoare dulce și armonioasă, o nădejde de fericire veșnică pe care sufletul celor adormiți o poate dobândi. Dulceața mierii sau a zahărului simbolizează virtuțile sfinților sau ale celor adormiți, dar și dulceața vieții veșnice, pe care credincioșii o speră pentru cei plecați dintre noi.

De-a lungul timpului, coliva a fost însoțită de rugăciuni și obiceiuri speciale de binecuvântare în cadrul slujbelor religioase, fiind astfel considerată o ofrandă adusă pentru liniștirea sufletului celui decedat. Este, de asemenea, o expresie a dragostei și a respectului față de cei trecuți și a credinței că aceștia se vor bucura de odihnă veșnică.

Sursa: https://doxologia.ro/de-ce-se-face-coliva-pentru-pomenirea-mortilor