Descoperire istorică: insula Itaca din Grecia nu era, de fapt, "casa" lui Ulise. Unde se afla patria eroului din Odiseea lui Homer

Una dintre cele mai cunsocute insule din Grecia este Itaca, despre care Homer spunea că este patria eroului Ulise (sau Odiseu) din epopeea Odiseea.

În mod surprinzător, o cercetare recentă întreprinsă de istorici, arheologi și oameni de știință susține că actuala insulă Itaca din Marea Ionică, parte din prefectura Cefalonia nu este adevărata patrie a lui Ulise (Odiseu) și ținta lungii lui călătorii spre casă.

După Odiseea lui Homer, Itaca a devenit de-a lungul istoriei europene simbolul unui "scop important la care visezi mult și pe care îl atingi cu sacrificii și mai ales cu multă perseverență".

Unde s-ar afla, de fapt, Itaca lui Ulise?

Regatul lui Ulise nu ar fi Itaca și nici măcar nu a fost o insulă, punctul central al Odiseei lui Homer, un loc mitic al sufletului și o metaforă nemuritoare pentru întoarcerea acasă, se arată într-un studiu recent.

Robustețea argumentelor științifice lasă puține îndoieli, scrie Corriere della Sera, care amintește că a fost nevoie de douăzeci și cinci de ani pentru a stabili acest lucru.

Cercetările care vor fi publicate săptămâna viitoare, chiar înainte de lansarea filmului Odiseea, noua producție a lui Christopher Nolan, confirmă că locul cântat de poetul grec este de fapt peninsula Paliki, în partea de vest a Cefaloniei.

Itaca homerică nu era o insulă

Un studiu publicat în revista digitală Antigone susține că Itaca din epopeea homerică nu era o insulă.

Ideea de Itaca-insulă, susținută de cercetători încă din antichitate, ar fi greșită, se arată în articolul semnat de profesorul James Diggle, profesor emerit de greacă și latină la Universitatea din Cambridge, și de profesorul John Underhill de la Universitatea din Aberdeen.

Cei doi prezintă o serie de noi dovezi filologice și geologice care demontează una dintre cele mai adânc înrădăcinate presupuneri din studiile homerice: "Itaca era o insulă".

De fapt, Homer nu scrie niciunde acest lucru.

Cum a pornit cercetarea despre Itaca lui Ulise

Totul a început într-o seară, cu un sfert de secol în urmă, la Universitatea Cambridge, când un antreprenor financiar, Robert Bittlestone, care studiase economia la universitatea britanică, a luat cina împreună cu James Diggle, un respectat profesor de greacă și latină, cu care a discutat pe larg despre poemele lui Homer.

A trecut un an până când Bittlestone l-a contactat din nou pe profesor, spunându-i că vrea să exploreze și să testeze împreună o nouă ipoteză geografică despre Odiseea.

"Dumnezeule, m-am gândit, aceasta trebuie să fie o altă idee nebunească”, a declarat Diggle pentru Sunday Times din Londra, care a publicat pentru prima dată povestea.

Dar, întrucât antreprenorul a fost foarte generos cu Societatea Clasică de la Queens' College, academicianul, acum în vârstă de 82 de ani, a fost de acord să-l asculte.

Au petrecut o întreagă după-amiază și o seară împreună, până la miezul nopții. A doua zi dimineață, Diggle a fost convins: "M-am gândit toată noaptea și mi se pare o idee genială, trebuie să mergem mai departe”, a scris el într-un e-mail.

Ce i-a explicat Bittlestone? Că descrierile geografice detaliate date de Homer în Odiseea nu corespund cu Itaca modernă.

De exemplu, poetul spune că este cea mai vestică dintre trei insule și cea mai îndepărtată spre mare. Dar Itaca este cea mai apropiată de Grecia continentală și cea mai estică.

Mai mult, Homer vorbește despre o insulă plată, în timp ce Itaca este muntoasă.

În schimb, peninsula Paliki se potrivea mai bine descrierii: este orientată spre mare, este cea mai vestică și este plată.

Raționamentul lui Bittlestone, însă, a atins un punct crucial: Paliki este o peninsulă, în timp ce toată lumea a știut întotdeauna că insula lui Ulise este o insulă.
Dar oare chiar așa a fost?

Homer nu menționează niciunde în Odiseea că Itaca era o insulă

La început, antreprenorul a formulat o ipoteză îndrăzneață: în epoca bronzului, în jurul anului 1200 î.Hr., Paliki era separată de restul Cefaloniei printr-o strâmtoare.

Apoi, însă, un cutremur (Cefalonia se află pe două plăci tectonice) a declanșat mai multe alunecări de teren, iar strâmtoarea s-a colmatat, transformând insula într-o peninsulă.

Dar trebuia dovedit acest lucru și, neducând niciodată lipsă de conexiuni academice, Bittlestone a apelat la un geolog, John Underhill, care acum conduce Centrul pentru Tranziție Energetică de la Universitatea din Aberdeen, Scoția.

Și el era convins că ipoteza trebuia investigată științific. Era anul 2007, iar cei doi au negociat un contract de 850.000 de euro (plătit în întregime de finanțator) cu o companie olandeză specializată în geologie și inginerie.

A mers prost, deoarece datele științifice au concluzionat că un canal maritim ar fi putut exista cu 400.000 de ani mai devreme, dar cu siguranță nu exista unul în 1200 î.Hr., pe vremea Războaielor Troiene.

Neînfricat, Bittlestone s-a întors la textul homeric și, cu ajutorul lui Diggle, a descoperit că, în realitate, Homer nu menționează niciodată o insulă în Odiseea.

Nimeni nu se gândise la asta până atunci: poetul nu folosește cuvântul grecesc *nesos*, care înseamnă insulă, ci se referă la regatul lui Ulise ca fiind *gaia* (pământ), *patris gaia* (pământ natal) și *demos* (loc, pământ sau comunitate).

Diggle a remarcat, de asemenea, că Homer ar fi putut folosi *nesos* fără probleme din cauza metricii, dar în schimb folosește adesea *demos*.

Cercetarea a fost lăudată și de actorul și scriitorul Stephen Fry, autorul unei cărți despre mitul lui Ulise, care a numit-o „scrupuloasă” și „impecabilă”.

Din păcate, Robert Bittlestone nu va mai fi prezent pentru a savura recunoașterea definitivă a descoperirii sale incredibile, care rescrie literalmente un mit. A murit în 2015.

"Ar fi fost încântat”, a spus profesorul Diggle. "Acum suntem siguri că știm soluția, chiar dacă va dura timp până când comunitatea clasică și lumea o vor asimila.”