Harta sperantei de viata: un bucurestean traieste, in medie, cu 2,4 ani mai mult decat restul locuitorilor. Unde e cea mai mica speranta de viata din Romania

Harta sperantei de viata: un bucurestean traieste, in medie, cu 2,4 ani mai mult decat restul locuitorilor. Unde e cea mai mica speranta de viata din Romania

Un bucurestean traieste, in medie, 77,8 ani, Capitala fiind regiunea cu cea mai mare spe­ranta de viata din Romania, arata datele Institu­tului National de Statistica pentru anul 2015.

Pe langa Bucuresti, in topul judetelor cu cea mai mare speranta de viata se mai afla Valcea (unde durata medie a vietii este de 77,5 ani), Cluj (76,7 ani), Brasov (76,6 ani) si Sibiu (76,2 ani). La nivel national, speranta medie de viata este de 75,4 ani, ceea ce inseamna ca un bucurestean traieste, in medie, cu 2,4 ani mai mult decat media nationala.

Pe de alta parte, in Satu Mare exista cea mai mica spe­ranta de viata din Romania, de numai 73,2 ani, cu 2,2 ani mai redusa decat media na­tionala si cu aproape 5 ani mai
scazuta decat in Bu­curesti. in clasamentul judetelor cu cea mai redusa speranta de viata se mai afla Calarasi (73,2 ani), Giurgiu (73,5 ani), Tulcea (73,5 ani) si Olt (74 ani).

In ceea ce priveste durata medie a vietii pe sexe, statisticile arata ca, in medie, femeile au o speranta de viata de aproape 79 de ani, in timp ce barbatii au o durata medie a vietii de 72 de ani, potrivit ZF.

Speranta de viata, indicatorul care arata starea de sanatate a populatiei unei tari, a devenit in ultimii ani o preocupare constanta a specia­lis­tilor in demografie, care avertizeaza asupra faptului ca guvernele trebuie sa isi faca planuri pentru cresterea duratei medii a vietii, dar si pentru recu­pe­rarea mai rapida a decalajelor fata de statele dez­­voltate, pen­tru ca in prezent pro­gresul tehno­logic o permite.

De altfel, Ro­mania are un de­calaj de 7- 8 ani la spe­ranta de viata fata de alte state din Europa de Vest, iar va­lo­rile cele mai mici ale spe­rantei de viata la nastere sunt

in ta­rile ex-co­mu­niste, cu niveluri mai ingri­jo­ra­toare la barbati, po­trivit unor pre­zentari ale profe­so­rului Va­sile Ghetau, director al Cen­trului pentru Cercetari Demografice al Aca­demiei Romane.

Citeste continuarea pe ZF.ro


Autor
Îți Recomandăm Și...
Parteneri