Înălțarea Domnului 2023. Ce se dă de pomană în această zi? Puțini credincioși știu, de fapt, acest lucru!
Înălțarea Domnului 2023. În 2023, Înălțarea Domnului are loc pe data de 25 mai. În popor, sărbătoarea mai poartă și numele de Ispas și are loc la 40 de zile după Paște.
Despre această sărbătoare se știe că este ziua în care Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri când își binecuvânta ucenicii și s-a așezat în dreapta Tatălui.
Înălțarea Domnului 2023. Ce este bine să se împartă în această zi?
În această zi de mare sărbătoare, creștinii se salută cu „Hristos S-a înălțat! – Adevărat S-a Înălțat!”, înlocuind astfel formulele de „Hristos a înviat!/ Adevărat a înviat!”.
Prin înălțarea Sa la cer, se încheie activitatea de răscumpărare a neamului omenesc după robia morţii şi a păcatului.
Pentru că Înălțarea Domnului este sărbătorită la 40 de zile după Paștele ortodox, sărbătoare nu are o dată fixă, ci este în variază de la an la an, în funcție de ziua în care pică Paștele.
Înălțarea Domnului pică în fiecare an în aceeași zi a săptămânii, mai exact joia.
Pentru ca păcatele celor dragi care au murit să fie iertate, trebuie date de pomană pâine caldă, nedospită cât ar trebui, care mai poartă și numele de azimă și ceai.
În România, ziua de Înălțarea Domnului are o dublă semnificație.
O hotărâre a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din perioada 1999-2001, a hotărât ca ziua Înălțării Domnului să fie considerată Ziua Eroilor. Astfel, în acest an pe 25 mai în bisericile din România sunt pomeniți toți eroii căzuți la datorie, cei care au murit pe câmpurile de luptă în numele libertății și credinței.
După Sfânta Liturghie, sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troițele și monumentele închinate acestora din țară și din străinătate.
Înălțarea Domnului 2023. Tradiții și obiceiuri
La sărbătoarea Înălțării Domnului, creștinii ortodocși respectă cu mare sfințenie o serie de tradiții. Se spune că în această zi nu este se fac treburi în gospodărie și nici nu se spală rufe pentru că acestea pot aduce ghinioane și necazuri. Credincioșii sunt îndemnați să fie mai buni și să evite certurile și conflictele, să se abțină de la vorbe urâte, jigniri sau reproșuri.
O altă tradiție importantă spune că în această zi se vopsesc ouă roșii. Este ultima zi în care creștinii pot mânca ouă, deoarece din ziua de Paști până în ziua Înălțării Domnului se ține postul Paștelui, în care se evită consumul de ouă, lactate și carne. Gospodinele pregătesc cu atenție ouăle, le vopsesc în roșu care simbolizează sângele vărsat de Iisus Hristos pe cruce și le împart cu cei dragi în semn de bucurie și împăcare.
Sărbătoarea Înălțării Domnului este o zi plină de semnificații și tradiții pentru creștinii ortodocși, care o respectă cu sfințenie și se bucură de ea alături de cei dragi.
Conform unei vechi superstiții, în ziua Înălțării Domnului, creștinii trebuie să împartă ceapă verde și rachiu în memoria celor care nu mai sunt printre noi, astfel încât sufletele acestora să ajungă în Rai. Această tradiție are ca scop comemorarea celor dragi care au trecut în lumea de dincolo și asigurarea lor că nu au fost uitați.
Pe vremuri, oamenii purtau la brâu frunze de leuștean pentru a fi feriți de rele și protejați de boli. Aceasta era o altă tradiție legată de perioada dintre Paște și Înălțarea Domnului, când oamenii își doreau să se bucure de sănătate și să fie feriți de tot ceea ce era rău.
În popor se spune că toți cei care mor în perioada dintre Paște și Înălțarea Domnului pot ajunge în Rai și le pot fi iertate păcatele. Aceasta este o credință puternică, care îi consolează pe cei care și-au pierdut dragii în această perioadă și îi ajută să treacă mai ușor peste durerea pierderii.
În concluzie, sărbătoarea Înălțării Domnului este asociată cu numeroase tradiții și superstiții, care reflectă credințele și valorile creștinilor ortodocși. Deși aceste tradiții pot părea ciudate sau neobișnuite în zilele noastre, ele continuă să fie respectate și transmise din generație în generație ca simboluri ale credinței și spiritualității.