Colonelul Cristian Popovici, șeful Direcției informare și relații publice din MApN, explică de ce drona rusească nu a fost doborâtă înainte să se lovească de blocul din Galați.
România a recepționat un semnal radat la 01:54, care venea din zona Reni și se îndrepta spre teritoriul țării noastre.
„A intrat la o altitudine de aproximativ 600 de metri și a avut o traiectorie descendentă. Am urmărit ținta pe o distanță de circa 10 kilometri pe teritoriul României. La un moment dat, aceasta a efectuat brusc o manevră de coborâre, iar noi am pierdut-o de pe radar la o înălțime de aproximativ 150 de metri.
Citește și: NATO reacționează după drona rusească prăbușită la Galați: "Condamnăm nesăbuința Rusiei"
Colonel MApN: „Suntem puși în situația de a nu angaja o țintă de teama de a nu provoca daune suplimentare”
Colonelul spune că drona a lovit clădirea la o înălțime de aproximativ 50-60 de metri și a precizat că radarele convenționale au anumite limitări în ceea ce privește urmărirea țintelor aeriene care evoluează la altitudini foarte joase.
Oficialul mai spune că, până în acest moment, nu există o confirmare cu privire la posibilitatea ca piloții aeronavelor F-16 să fi avut ținta în vizor la nivelul solului.
„Situația este una complicată. Deși regulile de angajare ne permit să angajăm drone, avem proceduri, tactici, cunoștințe și expertiză. Într-un context precum cel de la granița cu Ucraina, foarte aproape de aglomerări urbane, nu putem folosi angajamentul letal dacă există riscul de a crea pagube mai mari. Suntem puși în situația de a nu angaja o țintă de teama de a nu provoca daune suplimentare. Nu au fost condiții pe timp de noapte de a angaja drona. Să tragi cu o rachetă înspre Galați sau Brăila era exclus”, a mai spus Popovici.