Mărturiile șocante ale unei familii care a reușit să fugă din coșmarul din Mariupol: "Ne omorau. Dacă ne strângeam să găsim apă, trăgeau în noi. Am îngropat oameni în curţi"

Dmitro şi Tania Şveţ au trăit clipe de coșmar în primele 23 de zile ale războiului din Ucraina. Tinerii au stat ascunşi în pivniţa lor, în Mariupol, împreună cu fiica lor în vârstă de 7 ani, Vlada, şi cu părinţii lor. Cuplul alături de copilul lor au reuşit să fugă din oraşul asediat de ruşi, însă părinţii au rămas acolo, notează cnn.com, citat de news.ro.

“Nu mai există un oraş acolo. Nu mai există oraşul Mariupol... nu a mai rămas nicio clădire rezidenţială. Doar 10 la sută din oameni au rămas. Pensionari fără bani sau cei fără maşini care nu pot pleca şi oameni care nu pot merge”,   a declarat Tania, care se află acum într-un adăpost la Dnipro.  “Nu am făcut baie trei săptămâni, ne-am făcut nevoile pe o găleată, într-o pungă”, a notat Tania într-un jurnal pe care l-a ţinut de când a început războiul.

Ieșeau din pivniţă rar, doar pentru a găsi mâncare şi apă

Membrii familiei ieşeau foarte rar din pivniţă, singurul motiv de deplasare fiind pentru a găsi hrană şi apă. La un moment dat, a ieşit pentru a ajuta să fie îngropaţi vecini care au fost ucişi în timp ce stăteau la coadă pentru mâncare.   “Problema este că în oraşul nostru nu aveam nimic.

Nu aveam reţea la telefon, nu aveam internet. Totul era tăiat. Alimentarea cu gaze, cu apă. Curentul electric. Făceam mâncare afară, pe foc. Focul îl făceam cu lemne luate din parcuri. Pentru că nu aveam altă opţiune pentru a supravieţui”, a detaliat Dmitro.

Citeste si: Presa rusă, greșeală de proporții în fața lui Vladimir Putin. Cel mai mare secret al liderului de la Kremlin a fost dezvăluit în unul dintre cele mai mari tabloide rusești

Cei doi tineri povestesc că trăiau cu sentimentul că armata rusă ţinteşte grupurile de civili care stăteau la coadă pentru mâncare, apă sau medicamente. “ Ne omorau. Dacă ne strângeam în grup ca să găsim apă, trăgeau asupra noastră”, a declarat Tania. Dmitro se teme să părinţii săi şi socrii săi, rămaşi în Mariupol, vor muri de foame.  “Nu ştiu dacă vor supravieţui, pentru că nu mai există mâncare.

Tata mi-a spus: Nu avem mâncare. Poate pentru o săptămână. Maxim”, a povestit Dmitro cu lacrimi în ochi pentru  CNN. “ Nu ştiu dacă îmi voi mai vedea părinţii sau îi voi mai auzi vreodată. N-am nicio idee”, a mai spus tânărul.

Dmitro a ieşit de câteva ori din pivniţă pentru a găsi mâncare şi apă, iar atunci a văzut cruci improvizate din beţe, care marcau morminte săpate în cartiere rezidenţiale. 

“Îngropam oameni în faţa grădinilor lor, în curţi. Vecinii ne-au rugat să îi ajutăm să sape morminte pentru copiii lor”, a spus bărbatul. Acesta a povestit că o bombă a explodat în faţa sa în timp ce el aştepta la coadă pentru apă. În acel atac au murit trei oameni. Dmitro a ajutat ca ei să fie îngropaţi.

Citeste si: Oficialii ucraineni spun că Rusia mai are provizii doar pentru trei zile

“Am strâns multe cadavre, oamenii i-au pus fie în gropi, fie în clădiri, pentru că este frig. Unii oameni din Mariupol au luat oameni morţi din maşini ca să îi îngroape”,  a spus şi Tania. Tania credea că era pregătită pentru război, avea bani cash, însă acum spune că ar fi fost bine să fi ţinut cont de sfatul bunicilor ei, care spuneau că este bine să aibă mereu făină şi zahăr. 

“Nu ştiam că se va întâmpla aşa... în loc de bani şi telefoane, trebuie să ai două valize acasă cu baterii, lumânări, chibrituri, medicamente şi şosete... ai nevoie de o valiză care să îţi salveze viaţa. Noi nu am avut chibrituri sau lumânări. De unde să le iei dacă ai bani, dar nu mai sunt farmacii sau magazine?”.

15 ore a durat încercarea de a fugi din Mariupol

Tania alături de familia sa au părăsit orașul Mariupol în data de 18 martie. Locul pe care o dată îl numeau casă este acum “un cimitir”. “Am îngropat acolo visurile noastre, carierele... am pierdut tot ce am realizat în ani de muncă”, a scris femeia în jurnalul său. Dmitro susține că hotărârea de a părăsi oraşul a fost foarte grea, dar totodată era singura opţiune.  “Mama era complet distrusă psihic, într-o depresie totală. Ea nu a ieşit din pivniţă de la începutul războiului. În ultima zi în care l-am văzut pe tata, ne-a implorat: ‘Vă rog, plecaţi undeva, nu ştiu unde, scăpaţi de aici”, povesteşte Dmitro. A fost prima dată când el şi-a văzut tatăl plângând. “Mi-a spus: ‘Te rog, fiule, pleacă. Pleacă şi salvează-ţi familia’”.

Citeste si: A supraviețuit lagărelor de exterminare naziste, dar a fost ucis de bombele Rusiei în apartamentul său din Harkov

După o călătorie grea, care a durat mai bine de 15 ore, în mod normal aceasta fiind aproximată la 45 de minute, familia a reușit să fugă din oraş. Au trecut prin multe controale, majoritatea ale soldaţilor ruşi. La unul dintre controale, Dmitro a trebuit să îşi dea jos bluza ca să le arate soldaţilor că nu are tatuaje militare sau naţionaliste ucrainene. Tania, Dmitro şi Vlada sunt acum într-un adăpost din Dnipro.  “În momentul în care ne pregăteam să plecăm, Dmitro a spus că Tania tocmai ce a fost sunată de mama ei, care plângea şi îşi lua rămas bun, pentru că nu credea că va supravieţui peste noapte”, a notat  cnn.com  la finalul materialului cutremurător despre familia care a fugit de ororile invaziei.

Citeste si: Jurnaliști sechestrați de forţele ruse din Melitopol. Au fost eliberați după câteva ore