Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a declarat, miercuri 13 iulie 2022, în cadrul unei conferințe de presă că va fi reintrodusă gramatica în noile planuri cadru de la liceu.
Noua programă ar trebui să intre în vigoare începându cu luna septembrie a anului 2023, adică pentru elevii care în toamna aceasta vor începe clasa a VII-a, notează Edupedu.ro.
„O noutate ar fi decizia de introducere în programă a gramaticii, pentru a susține abilitățile de comunicare în limba română”, a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu.
Citeste si: Schimbări majore în educație
Reintroducerea gramaticii la liceu a fost adusă în discuție în urmă cu 2 ani, au explicat pentru Edupedu.ro lingviștii Adina Dragomirescu, director al Institutului „Iorgu Iordan Al. Rosetti” al Academiei Române, și Alexandru Nicolae.
Sorin Cîmpeanu: "Se introduce pentru prima oară învățământul dual în sistemul universitar"
Prin acest proiect de lege a educației pentru învățământul superior se reintroduce învățământul universitar de scurtă durată.
Ministrul Educației a precizat că va fi reintrodus, prin noua lege a Educației pentru învățământul superior, învățământul universitar de scurtă durată.
„E vorba de o diversificare a calificărilor. Este vorba de o posibilitate în plus pentru aceia care vor să se înscrie în învățământul superior de scurtă durată, dacă ulterior vor dori să schimbe opțiunea, creditele recunoscute în această formă de învățământ vor putea fi utilizate într-un program de licență”, a
menționat Sorin Cîmpeanu.Citeste si: Rezultate Admitere Liceu 2022: La ce liceu s-a intrat cu cea mai mare medie? Repartizarea pe judeţe
Totodată, s-a introdus pentru prima dată învățământul dual, care va putea consolida relația dintre universități și mediul socio-economic.
„Acest proiect al legii învățământului superior vine și cu alte lucruri care vor dori să facă atractivă această apropiere între universități și realitate, și mediul socio-economic.
Este vorba de un plus de finanțare de 30% pentru studenții care vor fi prinși în această formă de învățământ dual. Este vorba de o reglementare a obligativității universităților de a asigura cel puțin 50% din locurile de practică, dintre care cel puțin 75% să fie în afara universității.
E o modalitate serioasă de apropiere a universităților de realitățile mediului socio-economic”, explică oficialul din educație.
Mai mult, alte reglementări susțin internaționalizarea.
Citeste si: Admitere liceu 2022 rezultate: Edu.ro publică rezultatele repartizării computerizate
„Avem, spre exemplu, clarificarea și consolidarea reglementărilor pentru obținerea unui join degree în comun de către o universitate românească și una sau mai multe universități europene. Avem, de asemenea, reglementată, dubla specializare pentru a veni în întâmpinarea solicitării de cadre didactice pentru învățământul preuniversitar.
În momentul de față, dacă această lege va fi adoptată în această formă, este posibil să avem dublă specializare fizică-chimie sau chimie-biologie sau matematică-fizică sau alt fel de grupări de specializări, fără a mai fi nevoiți să trecem printr-un proces de verificare a noii specializări ce rezultă din unirea a doua specializări acreditate.
Avem pentru prima dată un program național pentru internaționalizarea universitară, PNIU Study in Romania, în care, cu finanțare de la buget, universitățile românești își vor putea promova programele de studiu și vor putea valoriza expertiza la nivel internațional.
Avem și un program național de reducere a abandonului universitar pentru prima dată. Avem locuri destinate persoanelor cu dizabilități”, a mai explicat ministrul Cîmpeanu, potrivit edupedu.ro
Impactul bugetar pentru legile educației este foarte mare, conform lui Cîmpeanu. Este vorba de peste 5 miliarde de lei pentru legea învățământului superior și de peste 31 de miliarde de lei pentru legea învățământului preuniversitar. Ministrul Educației a menționat că doar 25% reprezintă impact al creșterii salariale.
Citeste si: Modificări majore în educație din 2023
Este studentă în anul al treilea la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București. A absolvit profilul filologic al Colegiului Național Ion Creangă din Capitală.
Pasiunea ei pentru domeniul jurnalistic a început încă de pe vremea când era elevă în clasele primare. Fiind foarte dornică să afle mai multe lucruri despre mass-media și televiziune, Alexandra a urmat mai multe cursuri destinate copiilor și adolescenților.
Pe lânga pasiunea pentru jurnalism, Alexandra este foarte interesată de teatru și film. În liceu a urmat cursuri de actorie și a participat la festivaluri pentru liceeni., iar ,,Titanic Vals” de Tudor Mușatescu este piesa ei de teatru preferată.
