Moartea celor doi copii alpinisti in avalansa din Retezat a incins spiritele! Cine este vinovat? Un cunoscut jurnalist acuza: “Nu avalansa i-a omorat pe cei doi copii, ci vanitatea, si nici macar a lor, ci a parintilor”

Doi copii, in varsta de 13, respective 14 ani, au murit sambata, in urma unei avalanse care a suprins grupul de alpinisti din care faceau parte. Ei, alaturi de parinti lor si de alti adulti luau parte la o ascensiune din circuitul 7 Munti, din Gradina Carpatilor.

Una dintre victime este Dor Geta Popescu, o fetita de doar 14 ani, sora celebrei alpinistea Crina Coco Popescu, consderata marea speranta a alpinismului romanesc. Dor batuse deja toate recordurile posibile pentru varsta ei. Cealalta victima este Erik Gulacsi, considerat un alt copil minune al acestui sport. In urma cacateva luni reusise sa bata reocrdul de varsta al varfului Elbrus (5642 metri).

Dor Geta Popescu era insotita in ascensiune de tatal ei, Ovidiu Popescu, un alpinist cu vechime, care a pregatit-o si pe sora mai mare a Getei, Crina Coco Popescu.

Parintele fetei este vazut acum de multi responsabil pentru tragedie. Printre cei care sustin ca Protectia Copilului trebuia sa intervina in cazul fetitelor facute alpiniste de mici este si jurnalistul Vlad Petreanu. Intr-un articol de pe blogul sau, jurnalistul scrie: “Cât de responsabili – sau iresponsabili – sunt adulţii care au organizat această ascensiune, în ciuda avertismentelor de avalanşă, luând în grup şi doi copii? (…)   În România există o legislaţie bogată şi destul de precisă care priveşte protecţia minorilor şi există şi instituţii finanţate din bani publici care se ocupă cu aplicarea acestei legislaţii.

Cum se simt acum funcţionarii din acest sistem, când citesc despre moartea unor minori, pe munte, care au făcut anterior recorduri de vârstă la ascensiuni montane?  De fapt, cui i-o fi venit ideea de a stabili un “record de vârstă” la ascensiunea unor vârfuri de 7000 de metri? Ce e asta, experiment de supravieţuire cu minori?

Cât discernământ are un copil de 12 ani când spune că ar vrea să urce un munte de 7.000

de metri? Cât discernământ are un părinte care-l încurajează să facă asta? Cum nu se autosesizează Direcţia de Protecţie a Copilului când observă asemenea cazuri? Poate credeţi că am mers prea departe cu aceste întrebări. Am auzit oameni care cer să fie lăsaţi părinţii în pace, pentru că sunt sfâşiaţi de durere. Nu mă îndoiesc (cum ar fi să nu fie?) dar suferinţa nu anulează responsabilitatea. Legea protejează minorii faţă de adulţii care-i supun la rele tratamente.

Chemăm Protecţia Copilului când un părinte beat îşi bate copilul. De ce nu sunăm la Protecţia Copilului când un părinte îşi duce copilul pe munte, în condiţii de risc maxim de avalanşă (5 pe o scară de la 1 la 5)?”, scrie jurnalistul pe blogul sau, care sustine ca si Coco, dar si Dor au fost “folosite” de tatal lor.

In plus, jurnalistul publica o fotografie de pe pagina de facebook “7 munti”, o poza din urma mai bine de patru ani, in care alpinistul Ovidiu Popescu apare in timp ce facea o escalada cu fiica sa pe umeri. Ceea ce au sesizat inca de atunci cativa fani ai paginii este faptul ca copilul este “expus riscurilor”, in plus daca alpinistul are casca, micutul din imagine nu poarta echipament de protectie. 

“Iresponsabilitatea poate fi, în egală măsură, criminală şi ridicolă, după cum remarcă unul dintre comentatorii la imaginea de mai sus: “bine că alpinistul are cască”. În dechiderea paginii 7 munţi tronează, pompos, un soi de citat motivaţional pompos: “A vrea şi a şti să priveşti în sus înseamnă curajul de a face primul pas către libertate; libertatea de a alege”. Câtă libertate de alegere au avut copiii dv.,

domnule Popescu? Nu avalanşa i-a omorât pe cei doi copii, ci vanitatea, şi nici măcar a lor, ci a părinţilor”, completeaza Vlad Petreanu.