Motivul pentru care România trebuia să ceară activarea articolului 4 din Tratatul NATO. Generalul Ştefan Dănilă: ”Trebuie să avem cât mai multe mijloace de apărare”

Fostul şef al Statului Major General al Armatei Române, generalul cu patru stele în rezervă Ştefan Dănilă, spune că după incidentul cu drone din Galați, România ar fi trebuit să solicite activarea articolului 4 din Tratatul NATO.

De asemenea, Ștefan Dănilă a vorbit explicit și despre motivul pentru care armata nu a putut doborî drona căzută pe blocul din Galați.

Așadar, conform spuselor sale, România, seara trecută, ar fi trebuit, subliniază el, să ceară activarea articolului 4 din Tratatul Alianţei Nord-Atlantice.

Citește și: UPDATE Ucraina reacționează după ce drona rusească s-a lovit de blocul din Galați. Volodimir Zelenski: „Suntem gata să sprijinim România în orice mod este necesar”

România, în alertă după incidentul din Galați 

„Da, trebuie discutat la nivelul Consiliului Atlanticului de Nord (NAC) şi invocat Articolul 4 pentru consultări. Trebuie să vedem ce se poate face la nivel aliat, pentru că în momentul de faţă, singura şansă reală de a avea succes împotriva acestor ţinte ar fi combaterea lor în timp ce se află încă în spaţiul aerian ucrainean”, a declarat generalul pentru News.ro.

Însă, tot el a precizat că, deși astfel ne-am putea apăra, tot astfel am putea deveni, în ochii rușilor, parte a conflictului.

„Totuşi, acest lucru ridică riscul de a fi consideraţi parte a conflictului”, spune el. 

Fostul şef al Armatei motivează și de ce joi noaptea nu s-a acționat pentru distrugerea dronei din Galați, venită cu explizbil din partea rușilor cu destinația Ucraina, dar care, cel mai probabil, a deviat de la traseu.

Dimensiunea extrem de mică ar fi îngreunat interceptarea și distrugerea acesteia.

„Nu cred că a fost un atac, ci mai degrabă o dronă plină cu explozibil care a deviat de la traseul său către ţintele din Ucraina. Faptul că era înarmată confirmă că destinaţia ei era zona de conflict, nu teritoriul nostru, dar acest lucru nu scade pericolul la care suntem expuşi. Este destul de complicat deoarece aceste drone, care vin de la graniţa României şi lovesc zone la distanţe foarte mici de frontieră, sunt greu de combătut.

Deşi avioanele au fost ridicate şi au avut ordin de distrugere a ţintei, nu poţi angaja o ţintă pe care nu o vezi, care este mică, de dimensiunea unui zbor de pasăre, şi care apare şi dispare constant de pe radar. Degeaba dai ordinul dacă tehnic nu poţi să-l execuţi în acele condiţii”, a explicat Dănilă.

Citește și: Statele Unite, prima reacție după ce drona rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați: „Vom apăra fiecare centimetru al teritoriului NATO”

Totodată, Generalul a mai ținut să precizeze că în situația dată, o încercare de distrugere a dronei ar fi putut fi mult mai dezastruoasă decât drona în sine, exact așa cum s-a întâmplat și în țara vecină.

„Nu ai cum să tragi cu racheta într-o astfel de dronă deasupra zonelor locuite. Dacă se trăgea cu racheta deasupra blocurilor, s-ar fi putut întâmpla ce s-a întâmplat în Polonia, unde racheta de interceptare a produs probleme mai mari decât drona în sine.

 Aceasta ar fi fost riscul major şi la Galaţi”, a spus fostul şef al Statului Major General.

După acest incident, Ștefan Dănilă explică și ce ar trebui să facă România pentru a nu mai deveni victimă colaterală în rozboiul ruso-ucrainean.

În primul rând, la nivel diplomatic, ar trebui să aibă loc o întâlnire mai dură cu oficialul rus de la București. 

„Diplomatic, trebuie făcut pasul următor: am tot văzut că ambasadorul rus a fost chemat la Ministerul de Externe până acum. Consider că, de data asta, ambasadorul ar trebui convocat chiar şi la nivel prezidenţial pentru a transmite un mesaj la cel mai înalt nivel că, deşi sunt într-un conflict cu Ucraina, nu cu noi, acesta ne afectează direct şi nu este acceptabil să intre pe teritoriul nostru.”, a declarat generalul.

În al doilea rând, ar trebui consolidată apărarea împotriva dronelor prin sisteme de la sol şi radare moderne.

„Posibilităţile noastre de detecţie trebuie îmbunătăţite semnificativ. Avem nevoie de radare performante de ultimă generaţie, în special în zona Dobrogei, care să poată descoperi ţinte mici la distanţe mari. Din punct de vedere militar, s-a demonstrat că poliţia aeriană are dificultăţi cu acest gen de ţinte. Există tunuri antiaeriene, soluţia rămâne de la sol. Totuşi, este tehnic aproape imposibil să pui tunuri antiaeriene pe fiecare bloc civil. Un tun antiaerian are o rază de aproximativ 3 km, deci vă daţi seama câte ar fi necesare pentru a acoperi un oraş întreg. În plus, aceste mijloace de la sol nu pot fi mutate în 5-10 minute pe direcţia în care apare drona. Trebuie să avem cât mai multe mijloace de apărare la sol care să protejeze obiectivele strategice importante: porturile, combinatul siderurgic, centralele electrice şi depozitele de combustibil. Cred că deja s-au luat măsuri în acest sens pentru zonele respective”, a mai precizat generalul.