Bulgarii au furat moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou!

1 din 4 | Niște soldați bulgari au fost singurii care au furat din București moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou! Citește incredibila poveste

2 din 4 | Niște soldați bulgari au fost singurii care au furat din București moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou! Citește incredibila poveste

3 din 4 | Niște soldați bulgari au fost singurii care au furat din București moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou! Citește incredibila poveste

4 din 4 | Niște soldați bulgari au fost singurii care au furat din București moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou! Citește incredibila poveste

Autor: Petru Luca

Publicat: 21:45, 19 noiembrie 2019

Actualizat: 22:30, 22 aprilie 2021

Moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou au fosta duse în București acum mai bine de 200 de ani, în 1774.

Niște soldați bulgari au fost singurii care au furat din București moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, aduse în Capitală încă de la 1774. Sfântul Dimitrie cel Nou sau Dimitrie Basarabov este foarte iubit de bucureșteni, care s-au închinat mereu la moaștele lui. Acum 101 ani, însă, un episod incredibil a șocat Capitala, 20 de soldați bulgari reușind să fure și să fugă cu moaștele Sfantului Dimitrie! În rândurile de mai jos este dezvoltată teribila întâmplare, care s-a finalizat fericit pentru credincioșii români.

Citeste si: Preotul care și-a făcut debutul în televiziune la 56 de ani! Vasile Panțîru îl interpretează memorabil pe părintele Vasile, în serialul „Moldovenii”, de la Kanal D!

”În februarie 1918, bucureştenii aveau să fie, cu multă amărăciune, martorii unei întâmplări care a stârnit vâlvă şi a pus pe jar întreaga suflare: moaştele Sf. Dimitrie de la Basarabi au fost furate de un grup de soldaţi bulgari.

“Episodul” este povestit de Arhimadritul Iuliu Scriban în prefaţa cărţii Ieromonahului Teofil Ionescu “Sfântul Dimitrie cel Nou”. “Era într-o duminică din fevruarie 1918. Mă aflam în slujba Sf. Liturghii, în Paraclisul Seminarului Central, unde pe atunci eram director, făcând slujbă pentru bolnavii şi răniţii noştri din marele război, adăpostiţi pe atunci în şcoala prefăcută în spital, când, veni cineva de la Mitropolie, spunându-mi că Mitropolitul Conon mă cheamă grabnic la Sf.
Mitropolie, că bulgarii au furat moaştele Sf. Dumitru. Vestea aceasta fireşte că a zguduit pe toţi, fiindcă noi, atunci, în vremea asupririi străine, nu aveam de ce ne lipi inima decât de puterile credinţei creştineşti(...) Mitropolitul mă chemase să fac plângere în nemţeşte către mareşalul Mackensen, mai-marele oştirilor nemţeşti asupritoare(...) Eu întârziind din pricina slujbei de la seminar şi plângerea trebuia făcută grabnic, s-a nimerit acolo un fotograf, chemat să fotografieze uşile sparte(...)
Fotograful ştia nemţeşte şi s-a arătat gata să facă plângerea. Când am venit eu, am găsit-o gata făcută şi n-am avut decât să mă uit într-însa (…) Au urmat pentru noi câteva zile de mare zbucium sufletesc (...)” Scrisoarea Mitropolitului a ajuns prin intermediul Poştei Militare Germane la Giurgiu, la Comandantul militar al judeţului, Generalul Zach.

Furtul Sfintelor Moaşte s-a petrecut la 17 februarie 1918, după ce trecuse de miezul nopţii, pe la ora 2:00.

Uşile catedralei au fost sparte de un grup de aproximativ 20 de soldaţi bulgari, “înarmaţi până în dinţi”, iar sicriul cu sfintele relicve a fost ridicat şi urcat în automobilul pe care îl “dosiseră” pe o stradă întunecoasă, din apropierea Mitropoliei. A doua zi, bucureştenii, cu mic, cu mare au năvălit la Mitropolie să vadă ce s-a întâmplat. Femeile, bătrânii şi copiii plângeau cu mare jale că-şi pierduseră singura mângâiere pe care o mai aveau în acele clipe de deznădejde.

“Toată ziua de duminică, populaţia Capitalei, foarte surprinsă de vestea cea rea, ce se răspândise ca fulgerul, sute şi mii s-au peregrinat la Sfânta Mitropolie cu întristare generală”, se arată în scrisoarea de mulţumire înaintată de Mitropolitul Conon Mareşalului Mackensen, după găsirea sfintelor relicve. A treia zi s-a primit telegramă de la generalul Zach, în care se spunea că hoţii au fost prinşi.

Sfântul Dumitru nu s-a lăsat dus de la Bucureşti, şi printr-o minune le-a zăpăcit minţile jefuitorilor, care au ocolit Bucureştiul până la ziuă.
Când au aflat drumul pe care trebuia să meargă de trei ori li s-a defectat maşina, apoi în cele din urmă au pus moaştele într-o căruţă şi astfel au fost uşor descoperite. Generalul Zach, comandantul militar al judeţului Vlaşca, i-a trimis apoi prefectului judeţului Vlaşca, Moldoveanu, o scrisoare, redactată în limba franceză, prin care îl înştiinţa de găsirea sfintelor moaşte în apropiere de Călugăreni, loc în care, defectându-li-se automobilul, soldaţii bulgari au urcat măreţul sicriu de argint într-o căruţă. “Este meritul aghiotantului meu – nota generalul Zach – d. Rhefeld, că a descoperit acest schimb. Din ordinul meu, Rhefeld a fost trimis într’un automovil cu soldaţi armaţi pe calea Bucureştilor spre a opri hoţii. în dreptul satului Daia, el a găsit căruţa căutată, însoţită de soldaţi bulgari foarte armaţi.

Rhefeld a oprit transportul, care se da drept bagaj al unor ofiţeri bulgari, arătându-le revolverul. Bulgarii s’au supus situaţiunii. Rhefeld a adus sicriul la Giurgiu şi l’a depus la cartierul Generalului Zach, unde a fost păzit de un ofiţer şi soldaţi armaţi până la 19 Fevruarie, în care sicriul a fost dus la Bucureşti cu automobilul, însoţit de o puternică gardă de soldaţi germani”. Cu mare alai, Sfintele relicve au fost aduse la Bucureşti după ce Divizia Administrativă a Capitalei l-a înştiintat pe Mitropolitul Conon că “Sicriul cu Moaştele Sfântului Dimitrie, întors din drumul spre Giurgiu, soseşte astăzi la ora 6:00 p.m.; anume sub gardă militară, şi va fi predat în aceeaşi zi autorităţilor bisericeşti şi civile româneşti din Capitală”. A fost delegată o comisie specială, împreună cu garda civică de onoare care a aşteptat convoiul în dreptul Cimitirului Bellu la ora fixată, apoi sfintele moaşte au fost transportate la Mitropolie.

“Întristarea curând s-a întors într-o bucurie(...) Furii au fost prinşi şi am fost marturi ai alaiului şi ai veseliei cu care Sf. Dumitru a fost adus îndărăt şi aşezat cu cinste la Mitropolie”, nota Arhimandritul Iuliu Scriban. Creştinii s-au înghesuit să se închine la sfintele moaşte. S-au făcut rugăciuni în faţa bisericii, de mulţumire către Dumnezeu, care nu i-a lipsit pe bucureşteni de sfintele relicve. Pe Dealul Mitropoliei, oamenii, precum furnicile, se aşezau în genunchi, mulţumind Domnului. Săptămâni întregi, pelerinajul nu a contenit, de unde se vede că bucureştenii au fost evlavioşi încă din acele vremuri”, nota jurnalul.ro.

Petru Luca

Autor

Mai multe despre: