Nu vom avea vara in 2017? Acest fenomen a mai avut loc in 1816: "Vom trece printr-o perioada de transformari generale"

In ultima perioada circula pe internet teoria potrivit careia anul 2017 ar putea fi un an fara vara, asa cum a fost in 1816, dupa eruptia vulcanului Tambora.

joi 19 ianuarie 2017 , 11:58

DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

In vara anului 1816, in Europa a fost frig, iar nordul Europei a fost acoperit de zapada. In Canada, stratul de zapada era de 30 de centimetri.  In anul acela, temperaturile medii la nivel global au fost cu 0,4- 0,7 grade Celsius mai mici decat valorile normale. Nu pare cine stie ce, dar acestea erau valorile medii globale; practic, la nivel local, diferentele au fost mult mai mari. Iar consecintele au fost dramatice, scrie descopera.ro.

 
Ce a putut provoca o astfel de anomalie? Astazi, oamenii de stiinta cred ca a fost vorba despre efectele cumulate a cel putin doi factori: un minim istoric al activitatii solare, la care s-a adaugat efectul de iarna vulcanica provocat de o serie de eruptii care avusesera loc in anul precedent, 1815, culminand cu eruptia vulcanului indonezian Tambora, cea mai puternica inregistrata vreodata in cursul istoriei.
 
Eruptia a aruncat in aer o cantitate uriasa de cenusa, care a intunecat cerul, impiedicand in buna masura razele soarelui (si asa slabe, din pricina activitatii solare reduse) sa ajunga la Pamant. Lipsit de caldura astrului, pamantul n-a mai rodit destul, astfel incat, pentru unii dintre locuitorii lumii, anul fara vara a fost si un an fara hrana. O foamete puternica a bantuit in toata emisfera nordica a planetei, acolo unde norul de cenusa, ajuns in primavara si vara anului 1816, a produs o modificare drastica a climei estivale.

Ce a putut provoca o astfel de anomalie? Astazi, oamenii de stiinta cred ca a fost vorba despre efectele cumulate a cel putin doi factori: un minim istoric al activitatii solare, la care s-a adaugat efectul de iarna vulcanica provocat de o serie de eruptii care avusesera loc in anul precedent, 1815, culminand cu eruptia vulcanului indonezian Tambora, cea mai puternica inregistrata vreodata in cursul istoriei.

Eruptia a aruncat in aer o cantitate uriasa de cenusa, care a intunecat cerul, impiedicand in buna masura razele soarelui (si asa slabe, din pricina activitatii solare reduse) sa ajunga la Pamant. Lipsit de caldura astrului, pamantul n-a mai rodit destul, astfel incat, pentru unii dintre locuitorii lumii, anul fara vara a fost si un an fara hrana. O foamete puternica a bantuit in toata emisfera nordica a planetei, acolo unde norul de cenusa, ajuns in primavara si vara anului 1816, a produs o modificare drastica a climei estivale.

Acum, pe net circula o teorie potrivit careia acest fenomen se va repeta anul acesta. Citeste mai multe despre acest fenomen aici.

 

Analistul militar Sebastian Sarbu a vorbit despre acest fenomen in cadrul unei emisiuni de televiziune.

"Eruptia vulcanului va cauza un nor de sulf care va duce la disparitia verii. Sulful are un efect de racire, un efect distructiv si duce la aceasta anomalie tehnica, la racire considerabila atmosferei. Din acest punct de vedere se asteapta ca lunile de schimbare de anotimp sa reprezinte niste momente critice sau favorabile in ceea ce priveste posibilitatea unei eruptii. Cred ca vom trece printr-o perioada de transformari generale cu sau fara experimente nucleare.” a declarat specialistul in fenomene climatologice potrivit kfetele.ro.

Clipul zilei pe STIRILEKANALD.RO:
Te-ar putea interesa si