1 din 2 | Polonia este țara care a primit cei mai mulți refugiati. Ce alte țări aleg cei care fug din calea războiului din Ucraina
2 din 2 | Polonia este țara care a primit cei mai mulți refugiati. Ce alte țări aleg cei care fug din calea războiului din Ucraina
Polonia este țara care a primit cei mai mulți refugiați. Mai mult de două milioane de oameni au fugit până acum din calea războiului declanșat de ruși în Ucraina, a anunțat Organizația Națiunilor Unite (ONU). În ce alte țări aleg ucrainenii să fugă de invazia rușilor?
Polonia este țara care a primit cei mai mulți refugiați. Sute de mii de ucraineni fug din calea războiului declanşat de Putin în Ucraina. Potrivit ONU, cei mai mulți refugiați au ajuns în Polonia, mai exact 1.204.000.
Polonia a primit până acum peste 1.5 milioane de refugiați ucraineni
Bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 60 de ani nu au voie să părăsească țara, însă femei, copii și persoane în vârstă fug în țările vecine pentru a scăpa de bombele și tancurile rusești.
Totodată, aceasta este criza de refugiați cu cea mai rapidă evoluție din Europa, de la al Doilea Război Mondial, a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați UNHCR, citat de BBC.
Purtătorul de cuvânt al ONU, Joung-ah Ghedini-Williams a declarat pentru BBC că cei care au traversat Polonia au fost în mare parte femei și copii, care au așteptat chiar și 24 de ore la graniță pentru a ajunge acolo.
De asemenea, refugiaților li se recomandă să aibă asupra lor pașaport, certificatele de naștere ale copiilor cu care călătoresc și documente medicale. Pentru a obține statutul de refugiat, aceștia trebuie să fie cetățeni ucraineni sau persoane care locuiesc legal în Ucraina, cum ar fi studenții străini.
Au fost situații în care persoane din țări africane au fost împiedicate să plece din Ucraina.Citeste si: Volodimir Zelenski: „E doar o chestiune de timp până când rachetele Rusiei vor cădea pe teritoriul NATO”
În țările care se învecinează cu Ucraina, refugiații pot rămâne în centre de primire dacă nu au prieteni sau rude la care să rămână. Acolo li se oferă hrană și îngrijire medicală.
Guvernul din Polonia a precizat că va avea nevoie de mai mulți bani decât îi oferă UE în prezent pentru a primi cei peste un million de refugiați care vor sosi în țară.
Câți ucraineni au sosit în România?
De la declanșarea războiului din Ucraina, în România au intrat peste 425.786 de refugiați ucraineni, a menționat Poliţia de Frontieră.
În România, Guvernul a lansat un pachet de soluții pentru a le asigura copiilor ucraineni, dar și părinților și bunicilor lor condiții de viață cât mai bune pe perioada în care vor sta în România. Astfel, copiii vor putea urma cursuri în grădinițe, școli, licee și vor avea același drepturi ca elevii români, iar studenții pot studia alături de colegii lor din România. Serviciile medicale vor fi garantate cetățenilor ucraineni, iar persoanele cu dizabilități vor beneficia de protecția de care au nevoie.
Citeste si: Organizaţia Mondială a Sănătăţii, îngrijorată că războiul din Ucraina ar putea agrava pandemia de Covid-19
Totodată, refugiații ucraineni pot ocupa un loc de muncă pentru a se integra mai ușor. În situația în care nu dețin documente care atestă calificările profesionale, pot obține un loc de muncă în baza unor declarații pe proprie răspundere din care să rezulte că dețin calificările necesare și nu au antecedente penale.
Poliţia de Frontieră a precizat că a fost suplimentat personalul care își desfășoară activitatea la controlul documentelor de călătorie și se lucrează la capacitatea maximă a punctelor de trecere a frontierei.
În ce alte țări aleg să se refugieze cei care fug din calea războiului?
Lista țărilor spre care se îndreaptă oamenii care fug războiul provocat de ruși include: Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Moldova. Un număr mult mai mic de refugiați au ales Rusia și Belarus.
Conform ONU, cei mai mulți refugiați au ajuns în Polonia (1.204.000). Ungaria cu 191.000 de refugiați, Slovacia cu 141.000 de refugiați, Moldova cu 83.000 de refugiați, România – 425.786 de refugiați. În Rusia au ales să meargă 99.300 de ucraineni, iar în Belarus – 453. Tot ONU precizează că peste 210.000 de oameni au ajuns în alte țări din Europa.
Moldova este țara cu cea mai mare concentrare de refugiați pe cap de locuitor, cu aproape 4.000 la 100.000 de locuitori. Președintele Maia Sandu a făcut apel la ajutor internațional pentru a face față numărului mare de persoane care vin din Ucraina.
De asemenea, Cehia va permite refugiaților să solicite un tip special de viză pentru a rămâne, iar Centrul de Congrese din Praga a fost transformat în centru de asistență.
Grecia și Germania au trimis corturi, pături și măști în Slovacia, în timp ce Franța trimite medicamente și alte echipamente medicale în Polonia.
Cetăţenii străini cu permis de şedere pe termen scurt, care se pot întoarce în siguranţă în ţara de origine pot intra în UE pentru a se întoarce în ţara de origine. În acest caz, pot exista diferențe în modul în care sistemul este adoptat în țările europene. Aproape 600 de refugiați sunt blocați însă în Calais, mulți spunând că au fost respinși din lipsă de documente.
UE susține că numărul total de refugiați ar putea ajunge la șapte milioane.
Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați a anunțat că peste un milion de persoane care au fugit de război din anumite zone vor fi strămutate. Situația se schimbă de la o oră la alta, dar se estimează că 12 milioane de oameni din interiorul Ucrainei vor avea nevoie de asistență.
De asemenea, Uniunea Europeană se pregăteşte să le acorde ucrainenilor care fug de război dreptul de şedere şi de muncă în blocul european pentru o perioadă de până la trei ani. Refugiații vor primi, de asemenea, asistență socială și acces la locuințe, tratament medical și acces la școlarizare pentru copii. Acest lucru se aplică și cetățenilor străini care au reședința permanentă în Ucraina, studenților și posesorilor de permise de muncă pe termen scurt, precum și membrilor de familie ai celor eligibili.
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
