O poveste emoționantă care este o situație extrem de des întâlnită a unui român a cărui limbă are logică doar în tramvaiul 14 din Roma. Aici un amestec atât de mare de culturi și limbi, îl fac să se simtă ca acasă. Bărbatul nu și-a dat identitatea, însă a explicat pentru  presa italiană  cum este să te muți de mic copil dintr-o țară în altă și să treci de la o limbă la alta, fără să îți pierzi valorile culturii tale. 

În anul 1999, bărbatul a părăsit România

”Acum câțiva ani a apărut Tongue Stuck, o frumoasă poveste autobiografică a Irinei Dumitrescu, în calitate de copil al diasporei românești din Canada, în care a vorbit despre dificultatea de a se exprima în limba maternă. La fel ca Irina, și ca mulți alți copii de imigranți, m-am născut într-o țară și am crescut în altă parte, o condiție care le-a pus părinților mei dilema de a-și alege propriul vocabular de familie. Au optat pentru italiană ca limbă de zi cu zi. La sosirea în Italia, la începutul anilor 1990, mama și tata aveau iluzia superiorității culturale și, prin urmare, lingvistice a țării gazdă”, a spus bărbatul.

Citește și: Un cerșetor român a fost surprins de polițiști cum hărțuia oamenii pe stradă pentru bani. Oamenii legii i-au interzis să mai cerșească în acea zonă

În toamna anului 1991, bărbatul a părăsit o Românie care tocmai se angajase într-o tranziție democratică

În toamna anului 1991, bărbatul a părăsit o Românie care tocmai se angajase într-o tranziție democratică.

[Sursa foto: Peisaje frumoase din România - Facebook]

”În toamna anului 1991, am părăsit o Românie care tocmai se angajase într-o tranziție democratică, angajată să contracareze tensiunile interetnice și urmările mizeriei pe care Nicolae Ceaușescu ne-o impusese în deceniul precedent. Plecasem din Stoina, o comună minusculă și semi-industrializată din sudul României, al cărei peisaj alterna între un mic conglomerat de blocuri, celebra arhitectură comunistă de locuințe din paralelipipeduri de beton, o câmpie cultivată cu floarea-soarelui, cocioabe și o întindere de sonde de petrol.

Făcând parte din districtul Gorj, Stoina făcea parte dintr-o mare zonă bogată în zăcăminte de petrol, care au fost intens exploatate începând cu cel de-al Doilea Război Mondial. La urma urmei, industria petrochimică românească fusese una dintre mândriile lui Ceaușescu”, a adăugat.

”Abandonarea propriei limbi este o dinamică atât de frecventă”

”Dealurile din centrul Italiei, care alternau câmpuri cultivate ordonat cu plantații de măslini și orașe bogate, nu puteau fi decât o expresie manifest a primatului acestei culturi asupra celei din locul din care ne expatriasem. Și totuși, prima mea amintire despre Italia nu este legată de grația medievală târzie din Orvieto, ci de un autogrill de pe Autostrada del Sole, în ochii mei o demonstrație a opulenței occidentale: "Toblerone", pachete colorate de dulciuri necunoscute mie, frigidere pline de salam și casete video cu Țestoasele Ninja. Greu să nu fii cucerit de o asemenea abundență. 

Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro

Citeste si: „Am împins-o în râpă ca să mă salvez” Atitudinea șocantă a tânărului cu care Diana Maria era în pădure în ziua în care a fost sfâșiată de urs. Declarațiile lui au scandalizat pe toată lumea- wowbiz.ro

Citește și: Incredibil! O femeie susține examenul de bacalaureat la vârsta de 90 de ani. Aceasta visează să ajungă învățătoare

Până atunci, ambii mei părinți mi se adresaseră în limbile lor materne, română respectiv maghiară. Astăzi, cu mai multă conștiință, mă tem că a fost o renunțare la o asimilare lingvistică pe care o abandonaseră cu plăcere, amestecată cu dorința de a dori să rupă legăturile cu viața lor anterioară.

De altfel, cum putem să-i învinovățim, în acei ani nimeni altcineva din jurul nostru nu vorbea româna. Abandonarea propriei limbi este o dinamică atât de frecventă în rândul comunităților de migranți, încât i s-a dat o definiție lingvistică: bilingvismul substractiv”, a povestit românul.

Limba română îl face pe bărbat să se simtă ca acasă.

Limba română îl face pe bărbat să se simtă ca acasă.

[Sursa foto: PixaBay]

Citeste si: Bogdan de la Ploiești, dezamăgit de faptul că nu are evenimente în orașul natal: „Oamenii de acolo nu mă aleg pe mine, deși nu am făcut nimic greșit. Cred că nu le-a prins bine să ajung aici.”- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO. Îmbrânceli și bătaie pe scena festivalului Beach, Please! Cine este artistul care a fost doborât la pământ- radioimpuls.ro

”O pierdere pe care Graziella Favaro, pedagog, o definește ca fiind  "generată și de o experiență de rușine față de propriul idiom, considerat lipsit de prestigiu, o trăsătură a propriei istorii care trebuie înlăturată". În primii mei șase ani de viață, a fost limba basmelor, a versurilor de grădiniță și a rugăciunilor învățate de la bunica mea. Maghiara este idiomul emoțiilor puternice pe care, din lipsă de cuvinte, nu le pot exprima; dar și limba confortului și a lucrurilor simple.

Mult mai bun este nivelul celeilalte mele limbi materne, româna, pe care am reușit să o practic datorită prezenței marii diaspore românești care și-a găsit un cămin în Italia începând cu anii 2000. Româna mea este o contaminare de dialecte combinate cu o inflexiune pe care, atunci când mă întorc în România, nimeni nu mi-o poate atribui, dar pe care totuși o etichetez ca fiind indubitabil străină.

Nu pot să nu iubesc cadența limbii române transilvănene, o inflexiune care mă face să mă simt întotdeauna acasă. Servus, un salut transilvănean de orginte latină, și toate acele interjecții împrumutate din maghiară, care capătă de fiecare dată un sens diferit. Toate limbile mele, mai mult sau mai puțin limbi materne, sunt cioturi, secționate. Mutilații dictate de întreruperi, de deplasări între spații geografice și lingvistice. Și totuși, ceea ce lipsește într-una, găsesc în alta, imperfecțiuni care se completează reciproc”, a explicat bărbatul.


Abonează-te pe


Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si