Într-un comunicat recent transmis de PSD, Ilie Bolojan și minștrii demiși din cabinetul său sunt acuzați de organizarea unei operațiuni de instalare a unor pile și apropiați în structure de conducere ale unor instituții publice. În același timp în cabinetului său îi sunt aduse acuzații, Ilie Bolojan a publicat cheltuielile de personal ale Guvernului condus de Marcel Ciolacu.
Social-democrații aduc acuzații grave premierului demis Ilie Bolojan, pe care îl acuză că face numiri intempestive, fără concurs, în funcții guvernamentale. Acțiunea este descrisă de PSD ca o operațiune a Guvernului căzut, actual interimar, de a-și poziționa pile și apropiați în structurile de conducere ale instituțiilor publice.
PSD aduce acuzații grave prim-ministrului
Socia-democrații susțin că toate numirile pe care premierul și miniștrii demiși le-ar face de la aprobarea moțiunii de cenzură vor fi invalidate de noul Guvern care urmează să se formeze.
”PSD denunţă operaţiunea premierului demis şi a unor miniştri interimari de a-şi instala, pe ultima sută de metri, pilele şi apropiaţii în structurile de conducere ale unor instituţii publice guvernamentale.
Aşa-zisa reformă a statului invocată cu emfază de premierul demis nu se face cu şoferi, muzicieni rock şi cofetari instalaţi în funcţii de prefect şi nici prin împânzirea structurilor guvernamentale cu un alai de pile şi relaţii transferate din structurile conduse anterior de Ilie Bolojan sau de apropiaţii săi”.
Numirile intempestive, fără concurs, în diverse funcţii publice, ale unor apropiaţi politici incompetenţi şi fără o minimă experienţă pentru poziţiile ocupate, demască duplicitatea şi demagogia premierului demis. Sunt ilustrative în acest sens numirile în funcţii de conducere de la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice sau de la Administraţia Naţională Apele Române, dar şi în funcţiile de prefect de la judeţele Neamţ, Maramureş sau Vaslui. Dar cea mai mare culpă morală a premierului demis Ilie Bolojan este chiar menţinerea sa şi a reprezentanţilor PNL în funcţiile guvernamentale după ce partidul a decis „rămânerea în opoziţie”, ceea ce duce demagogia la un nivel nemaiîntâlnit în politica românească, mai ales în contextul în care moţiunea de cenzură a fost adoptată cu un număr record de voturi”, se arată în comunicatul transmis de PSD.
Ilie Bolojan a publicat cheltuielile de personal din Guvernul Ciolacu
După ce a anunțat trecerea în opoziție a partidului pe care îl conduce, Ilie Bolojan a decis publicareaprivind eficienţa administraţiei publice centrale şi locale din timpul Guvernului condus de Ilie Bolojan. Actualul Executiv, interimar după aprobarea moțiunii de cenzură, susține că „publicarea acestor informaţii constituie o obligaţie faţă de cetăţeni, independentă de orice configuraţie politică” și „oferă în continuare o imagine corectă, coerentă şi fundamentată a situaţiei administraţiei publice din România”.
Mai exact, în raportul publicat vineri, 8 mai, se arată că, în anul 2024, cheltuielile de personal s-au ridicat la 164,6 miliarde de lei, reprezentând 9,3% din PIB, comparativ cu 8,3% în 2023, bazat pe acelaşi indicator al bugetului de stat.
„Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administraţia locală, centrală şi companiile de stat. Raportul privind Analiza Eficienţei Administraţiei Publice Centrale şi Locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024 (…)
Administraţia publică a funcţionat, în mod sistematic, fără transparenţă reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor şi date esenţiale despre dimensiunea şi costul aparatului administrativ dispersate între instituţii, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului. Raportul de faţă este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activităţii statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziţia fiecărui cetăţean (…)
Structurile administrative analizate, dimensiunea aparatului de stat, cheltuielile de personal şi indicatorii de performanţă la nivel local nu au suferit modificări fundamentale faţă de perioada de referinţă a raportului. Raportul realizează o radiografie a administraţiei publice din România, analizând numărul şi cheltuielile de personal atât la nivel central, cât şi local, inclusiv în companiile de stat. Sunt prezentaţi indicatori financiari ai administraţiei locale, date privind accesarea fondurilor guvernamentale şi europene de către unităţile administrativ-teritoriale, precum şi date demografice şi indicatori privind serviciile publice de bază”, se arată în raportul transmis de Guver.
Datele utilizate în raportul publicat de Guvernul Bolojan, transmise anonim, în conformitate cu reglementările GDPR au fost colectate prin Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Institutul Naţional de Statistică, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Consiliul Concurenţei. Ele au fost prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale.
Potrivit primelor informații, acuratețea raportului este de 95%, deoarece „demersul colectării şi prelucrării datelor a fost de durată”.
„164,6 mld. lei cheltuieli personal în 2024- 9,3% din PIB (comparativ cu 8,3% în 2023- bazat pe acelaşi indicator al bugetului de stat). Deşi ponderea cheltuielilor de personal nu este la cel mai înalt punct din ultimii 20 de ani, se observă o tendinţă de creştere din nou.(...) Administraţia publică din România rămâne fragmentată şi supradimensionată în raport cu rezultatele obţinute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanţă şi impact conduce la ineficienţă şi risipă. Fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii clare, accentuând decalajele teritoriale.
Sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, numeroase entităţi fiind menţinute prin subvenţii fără legătură cu performanţa (…) Este incontestabil că a existat un progres al entităţilor de stat (instituţii şi companii) în optimizarea şi eficientizarea cheltuielilor. Sunt numeroase exemple de bune practici unde autorităţi publice performează, atât prin creşterea veniturilor din surse multiple cât şi prin reducerea cheltuielilor care nu aduc beneficii comunităţii (…)
Urmând aceste exemple, entităţile publice din România pot să treacă la următorul nivel: reducerea semnificativă a cheltuielilor instituţiilor prin comasări şi reduceri de personal proactive, urmărind inclusiv ieşirile naturale din sistem; extinderea unei politici de M&A pentru companiile de stat şi a unei politici de expansiune a acestora în pieţele din proximitatea României plus o politică mai strictă asupra execuţiei bugetare atât pe partea de cheltuieli, cât şi din perspectiva veniturilor”, se mai arată în comunicat.
