VIDEO România, fără cârmaci: Țara are pentru prima dată în istorie și președinte și guvern interimar. Ce nu poate face statul în această perioadă
1 din 3 | VIDEO România, fără cârmaci: Țara are pentru prima dată în istorie și președinte și guvern interimar. Ce nu poate face statul în această perioadă
2 din 3 | Ilie Bolojan, președintele interimar al României
3 din 3 | Cătălin Predoiu, premierul interimar al României
România se află într-o situație fără precedent în istoria sa democratică: pentru prima dată, țara este condusă simultan de un guvern interimar și un președinte interimar. Totul se întâmplă într-un moment extrem de tensionat: peste doar două săptămâni, pe 18 mai, are loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale, între George Simion și Nicușor Dan.
Premierul Marcel Ciolacu a demisionat în urma rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, unde Crin Antonescu nu a reușit să se califice în finala prezidențială. În locul său, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat decretul pentru desemnarea lui Cătălin Predoiu ca prim-ministru interimar. Un nume cunoscut în politica românească, dar care, în actualul context, are atribuții limitate.
Cătălin Predoiu, premier interimar pentru a treia oară
După ce Ilie Bolojan a semnat decretul de numire, Cătălin Predoiu preia din nou funcția de premier interimar. Este pentru a treia oară când ocupă această poziție. Prima dată a fost în 6 februarie 2012, când l-a înlocuit temporar pe Emil Boc, demisionar la acel moment, până la formarea unui nou Guvern.
Citește și: Cătălin Predoiu este noul premier interimar al României
Ce face – și mai ales ce nu face – un guvern interimar
Un guvern interimar este, practic, o echipă de „păzitori ai administrației”. Nu are voie să adopte ordonanțe de urgență, nu poate propune legi importante și nu poate face numiri în funcții-cheie.
Miniștrii rămân la post, dar nu pot semna contracte mari, nu pot direcționa bani publici în proiecte noi și nu pot decide în crize.Premierul interimar și membrii Cabinetului său au atribuții limitate: nu pot propune legi noi și nu pot emite ordonanțe de urgență. Activitatea lor se reduce la gestionarea curentă a administrației, asigurând funcționarea instituțiilor până când un nou guvern, cu puteri depline, este votat.
Potrivit articolului 26, alineatul 3 din Legea 90/2001, „Guvernul continuă să exercite doar actele administrative necesare pentru gestionarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, nu are voie să emită ordonanțe sau să inițieze proiecte de lege”.
Cine conduce de fapt România?
După retragerea fostului președinte Klaus Iohannis, președinte interimar a fost numit Ilie Bolojan. Acesta nu are însă voie să semneze decrete majore, să negocieze tratate sau să numească înalți funcționari.
Pe de altă parte, și premierul interimar Cătălin Predoiu se confruntă cu propriile limitări. Deși este o figură cu experiență, el nu are sprijinul formal al Parlamentului și nici timpul necesar pentru a forma o nouă echipă.
Practic, România este condusă de două autorități „cu frâna de mână trasă”.Țara pe pauză: fără conducere stabilă, cu alegeri la orizont
Toate privirile se îndreaptă acum spre turul II al alegerilor prezidențiale, de pe 18 mai. George Simion, liderul AUR, se confruntă cu Nicușor Dan, candidatul independent. Miza este uriașă: cine va deveni președinte va avea mandatul de a scoate România din criza de conducere.
Dar până atunci, țara e prinsă într-o perioadă de tranziție cu multe necunoscute. Analiștii spun că un eventual boicot sau o prezență scăzută la vot ar putea compromite și legitimitatea viitorului președinte. Iar dacă după 18 mai nu se reușește rapid formarea unui nou guvern, interimatul ar putea continua și în lunile de vară – cu riscuri economice și sociale din ce în ce mai mari.
