Sanziene 2018- noaptea in care totul este posibil! Respecta acest obicei stravechi si vei avea parte de armonie si belsug tot anul

Solstitiul de vara reprezinta cea mai lunga zi a anului, marcand venirea verii din punct de vedere astronomic.Acesta are loc de obicei pe data de 21 iunie,exceptie facand anii bisecti, cand solstitiul de vara are loc in ziua de 20 iunie.Dupa aceasta data, durata zilei va incepe sa scada, iar a noptii sa creasca, timp de 6 luni, pana pe data de 21 decembrie, cand are loc solstitiul de iarna. Ca urmare vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului.

Energia solstitiului de vara este considerata a fi o forta ce starneste pasiune, vitalitate, creativitate si belsug, scrie diane.ro.Inca din cele mai vechi timpuri oamenii credeau ca magia practicata in timpul solstitiului de vara are darul de a materializa dorinte sau aspiratii aparent imposibile.

Din Antichitate, solstitiul de vara era o vreme a purificarii prin apa si foc, un timp cand practicile magice deveneau potente  iar spiritele pamantului si cerului paseau printre oameni.In

acesta perioada zanele si vrajitoarele erau mai prezente decat in orice alta perioada a anului. Peste campuri erau purtate torte in scopul indepartarii bolilor din grane, iar vitele erau trecute prin foc pentru a se izgoni fapturi asemanatoare vampirilor, care isi faceau culcus intre coarnele lor. Uneori, o roata aprinsa, reprezentand soarele, era rostogolita de pe un deal, focuri mari fiind aprinse la raspantii sau la marginea apelor statatoare.

Pentru celti, anul nou incepea atunci cand vechiul dragon era ucis si aparea un alt, nou dragon.
Druizii, preotii din regiunile celtice, sarbatoreau Alban Heruin- Lumina tarmului, solstitiul de vara, situat la jumatatea intervalului de timp dintre echinoxul de primavara- Albam Eiler,Lumina pamantului si echinoxul de toamna, Alban Elfed,Lumina apei.

Acest festival al miezului de vara celebra apogeul Luminii, simbolizat uneori prin incoronarea "Regelui Stejar", zeul cresterii anului.

Numit si Litha"sau Ziua miezului de vara, solstitiul de vara era celebrat in mod traditional prin ospete in paduri, jocuri si mari focuri de tabara.

In China antica, ceremonialul solstitiului de vara consta intr-o sarbatoare dedicata pamantului, fortei feminine si pricipiului Yin. in mod complementar, solstitiul de iarna era rezervat sarbatoririi cerurilor, fortei masculine si principiului Yang.

in Roma antica, festivalul Vestalia,celebrat intre 7 si 15 iunie era dedicat zeitei romane a caminului, Vesta.

in aceasta perioada femeile maritate aveau voie sa intre in templul zeitei, in restul anului el putand fi frecventat numai de fecioarele vestale.

In vechea Galie, celebrarea solstitiului de vara era denumita Sarbatoarea lui Epona, dupa numele unei zeite a cailor (portretizata ca o femeie calarind o iapa), personificand fertilitatea, independenta si agricultura.

Stravechii pagani din Europa (triburile celtice, slave sau germanice), sarbatoreau solstitiul de vara cu focuri de tabara.

Noaptea solstitiului era specifica festivalurilor focului si magiei de dragoste, oracolelor iubirii si divinatiei.
Se credea ca lanurile de cereale se vor inalta la fel de mult ca si inaltimea la care sareau peste foc cuplurile de indragostiti.

Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele isi ghiceau viitorii soti si, prin aceleasi mijloace, erau alungati demonii si spiritele rele.
O alta functie a focurilor de tabara era aceea de a stimula energia soarelui, astfel incat aceastaa sa ramana puternica de-a lungul restului verii, garantand obtinerea unor recolte bogate.

In stravechea Suedie, un arbore era inaltat si decorat in fiecare asezare in timpul solstitiului de vara. Satenii dansau in jurul lui, iar fetele si femeile se imbaiau intr-un rau, ritualul  avand menirea de a aduce ploaia peste campuri.

in tarile europene, dupa convertirea la crestinism, s-a inradacinat traditia sarbatoririi zilei Sfantului Ioan Botezatorul in ziua de 24 iunie.
Daca alti sfinti sunt celebrati in ziua mortii lor, Ioan Botezatorul este omagiat in ziua nasterii lui.

Aceasta sarbatorire este fixata la cateva zile dupa solstitiul de vara, la fel cum Craciunul a fost stabilit la cateva zile dupa solstitiul de iarna. Se spune ca asa cum Ioan l-a precedat pe Iisus, la fel solstitiul de vara il anunta pe cel de iarna.

La romani, solstitiul de vara este apropiat si legat de sarbatoarea Sanzienelor, marcata, la fel ca si nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, de ziua de 24 iunie.
Sanzienele sunt fapturi magice, aeriene si silvice, care isi fac aparitia pe pamant in noaptea dintre 23 si 24 iunie si au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum si insusiri de leac florilor, belsug in campii si fertilitate animalelor.
Considerate, in general, drept niste zane bune, ele genereaza si efecte adverse, pentru a-i pedepsi pe oamenii pacatosi.

Noaptea de Sanziene este inconjurata de o aura de mister si magie, fiind favorabila vrajilor si descantecelor de dragoste.
Coronitele de Sanziene lasate noaptea afara puteau asigura fetele ca vor face nunta in vara, in cazul in care erau gasite dimineata acoperite de roua. Florile culese de Sanziene, asezate sub perna in noaptea din 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete sa isi vada in vis viitorul sot, scrie Romania TV.Net

Talismanul de aur

Un ritual specific solstitiului de vara consta in transformarea unei bijuterii de aur intr-un talisman norocos. Pentru acesta se poate folosi orice fel de obiect din aur, nu doar bijuterii. Cu o zi inaintea solstitiului, obiectul de aur se pune intr-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate(cimbru, rozmarin, salvie, lavanda, musetel, sunatoare) care reprezinta elementul pamant.

in zorii zilei solstitiului de vara, se scoate obiectul de aur dintre ierburi, dupa care este cufundat rapid intr-un vas cu apa curata si este trecut cu iuteala prin flacara unei lumanari galbene sau aurii. in acest fel, bijuteria este purificata cu elementul focului. Cu flacara de la lumanare, se da foc ierburilor uscate din vas, lasandu-le sa arda si sa isi imprastie aromele.

De la mijlocul zilei si pana la apus, se lasa obiectul de aur afara, intr-un loc sigur,  astfel incat sa fie sub lumina soarelui.
Seara din ziua solstitiului este timpul potrivit pentru a infuza norocul si energiile pozitive in bijuteria de aur.
Ea se tine strans intr-o mana, iar practicantul magiei isi inchide ochii si se concentreaza asupra dorintei cele mai arzatoare, apoi isi pronunta dorinta cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recita urmatoarele cuvinte:
"Fii vrajit si legat, cu noroc, dragoste si lumina; belsugul sa se reverse si energiile sa straluce. Asa sa fie!".
Pentru a-si manifesta eficienta, obiectul de aur trebuie sa fie mereu purtat sau tinut aproape de catre posesor.