Sorin Grindeanu, cel care a inițiat criza guvernamentală din România
Ar putea România să devină "noua Ungarie" în interiorul UE? Este întrebarea care se pune în presa străină după înfrângerea lui Viktor Orban la Budapesta și posibila ascensiune a partidelor anti-europene în guvernarea de la București.
Disponibilitatea Partidului Social Democrat de a se alătura partidului de extremă dreapta AUR în cadrul moțiunii de cenzură de la București a stârnit îngrijorări în întreaga Europă, iar criza de la București este privită cu atenție din marile capitale europene.
"Deși România nu se transformă neapărat în Ungaria lui Viktor Orbán, ar putea bloca sau dilua deciziile consensuale ale UE pe viitor", se arată într-o analiză a organizației Atlantic Council făcută înainte de posibila cădere a Guvernului Bolojan.
Sistemul politic de guvernare din România a intrat într-o perioadă de instabilitate acută în urma destrămării coaliției pro-europene compuse din PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanți ai minorităților naționale.
Declanșatorul imediat a fost decizia Partidului Social Democrat de a se retrage din guvernare, după ce a cerut în mod repetat demisia prim-ministrului Ilie Bolojan.
Citește și: Rusia își caută un nou Viktor Orban în Europa de Est. Cine poate fi "veriga slabă" din interiorul UE?
Reacții îngrijorate din UE cu privire la criza din România
Testul direcției pro-europene a României vine odată cu moțiunea inițiată de PSD în cooperare cu Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR).
"Principalul partid populist de opoziție din România, AUR, este considerat prietenos cu partidele de extremă dreapta și este membru al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din Parlamentul European. Acțiunea PSD i-a luat prin surprindere pe partenerii de coaliție și pe președinte și a expus o lipsă de coordonare prealabilă în cadrul guvernării", se
arată în analiza Atlantic Council.Reacțiile inițiale ale politicienilor europeni indică o îngrijorare care depășește comentariile obișnuite despre politica românească.
Politicianul german Manfred Weber, președintele Partidului Popular European d e centru-dreapta din Parlamentul European, a declarat săptămâna trecută că există o „îngrijorare serioasă” cu privire la evoluțiile politice din România.
Deși declarația nu a intervenit direct în afacerile interne de la București, tonul lui Weber reflectă îngrijorarea cu privire la un model mai larg observat în întreaga Europă: interacțiunea dintre partidele principale și actorii poziționați în extrema
"Scenariul Ungaria" pentru România?
Perturbarea politică a dus la discuții tot mai intense despre posibilitatea ca România să urmeze traiectoria Ungariei sub Viktor Orban, spune analiza citată. Problema ar veni de la o potențială schimbare de poziționare a României în cadrul UE, către o poziție mai conflictuală și, în cazuri specifice, o dorință de a obstrucționa deciziile comune.
În acest context, un scenariu în care AUR intră la guvernare ridică întrebări despre modul în care România ar folosi această pârghie.
Liderul partidului AUR, George Simion, s-a referit în repetate rânduri la Orban ca model sau punct de comparație. Chiar dacă astfel de referințe sunt parțial retorice, ele indică o potențială orientare către o abordare axată pe suveranitate în cadrul UE.
Prin urmare, riscul nu este o ruptură imediată cu UE, ci o trecere treptată către o colaborare selectivă.
România nu se confruntă încă cu o abatere sistemică de la traiectoria sa pro-europeană, dar trece printr-un test de stres al normelor de aliniere politică, scrie Atlantic Council.
