Donald Trump va susține un discurs la înmormântarea lui Charlie Kirk
Cel mai recent act de violență politică din SUA - asasinarea activistului MAGA Charlie Kirk - a dus nu doar la interpretări politice divergente, ci și la o acutizare a polarizării din societatea americană.
Fără a se ajunge (încă) la o ruptură majoră, reacțiile la asasinarea lui Charlie Kirk au fost imediat politizate, iar taberele de pe rețelele sociale au interpretat evenimentele prin prisma ideologiilor lor.
Conservatorii îl văd pe Kirk ca victimă a extremismului de stânga, un fel de martir al credinței creștine și al ideologiei MAGA. Democraţii şi alţi comentatori indică faptul că discursul politic agresiv, amenințările și ura, promovate de conservatori, au contribuit la climatul care permite astfel de acte.
În aceste condiții, prestigiosul institut CSIS (The Center for Strategic and International Studies) pune o întrebare-cheie: "Se îndreaptă Statele Unite spre un nou război civil?".
Răspunsul este dat din startul analizei: NU - dar nuanțele și detaliile oferite luminează situația actuală tumultuoasă din politica americană, aflată sub direcția imprevizibilă dată de administrația Trump.
CSIS este un think tank (institut de cercetare în politici publice) de renume cu sediul la Washington, D.C., fondat în 1962. Scopul său principal este să ofere analize strategice și soluții de politică pentru factorii de decizie politică, liderii din sectorul privat și comunitatea academică.
Cel mai mare risc: nu războiul civil, ci "cicluri de violență sporadică, alimentate de rețelele sociale"
Analiza realizată de profesorii Benjamin Jensen și Joseph K. Young folosește concluziile esențiale din literatura academică cu privire la războaiele civile și violența politică pentru a contextualiza evenimentele tragice recente și "pentru a contesta în mod fundamental ideea că Statele Unite s-ar afla în pragul unui conflict intern".
"Riscurile unui adevărat război civil în SUA în anul 2025 sunt neglijabile, iar retorica contrară este contraproductivă și inflamatoare atunci când este analizată în raport cu studiile despre violența politică.
Prima întrebare: Ce este un război civil?
Nu toate actele de violență politică sunt organizate sau prevestesc un război civil. Studiile moderne definesc un război civil ca fiind un conflict armat la nivel de stat, între un guvern și un grup de opoziție intern, care are ca rezultat minim 1.000
Acest număr cumulativ de morți diferențiază războiul civil de alte forme de violență politică, cum ar fi terorismul.
În plus, trebuie să existe cel puțin o anumită proporție de morți din ambele părți ale conflictului, altfel nu este vorba de un război civil. Este o violență unilaterală care, în cazuri extreme, devine genocid.
În al doilea rând, conflictul civil implică incompatibilitate privind guvernul sau teritoriul între un guvern și o opoziție organizată. Fără un număr suficient de morți pe câmpul de luptă și prezența unei opoziții organizate, un conflict nu îndeplinește definiția unui război civil.
Va exista violență politică, care, din păcate, este o constantă în istoria SUA, dar chiar și cele mai tragice acte, precum asasinarea lui Charlie Kirk, nu indică un război civil fără toți acești factori menționați mai sus.
A doua întrebare: Ce poate duce la un război civil?
Ce cauzează un război civil? Majoritatea literaturii despre războaiele civile tinde să nu găsească ideologia sau polarizarea politică drept catalizator principal. Identitatea este rareori cauza acestui tip de conflict.
Mai degrabă, cauzele războaielor civile sunt adesea legate de PIB-ul scăzut pe cap de locuitor, un guvern central slab, refugii sigure (adică teren accidentat unde rebelii se pot ascunde), accesul la resurse naturale pe care rebelii le pot lua și alte probleme structurale.
În plus, multe războaie civile au nevoie de un ciclu de violență în care statele reprimă cetățenii, ceea ce duce la disidență și chiar opoziție armată. Chiar și acest ciclu tinde adesea să ducă la mișcări de protest, mai degrabă decât la rebeliuni.
Văzut în această lumină, există puține considerente structurale pentru un al doilea război civil în SUA.
Economia americană este puternică, guvernul și armata SUA sunt capabile și niciun grup nu încearcă să se separe sau să anexeze teritoriu pentru a-și asigura resursele naturale.
În schimb, Statele Unite au rețele sociale și alte voci care amplifică diferențele, ducând la un sentiment de polarizare.
Conform literaturii de specialitate și a sutelor de ani de istorie, pentru ca această polarizare să evolueze într-un război civil, ar fi nevoie probabil de ani de conflict violent organizat între guvern și un grup de rezistență, o divizare majoră sau dezertări la nivelurile superioare ale armatei și, probabil, un colaps economic sau o consolidare autoritară majoră a puterii.
Cum se compară violența politică recentă din Statele Unite cu modelele istorice?
Un popor „numeros și înarmat” are cu siguranță o istorie definită de valuri periodice de violență politică și conflict civil. Potrivit analizei CSIS, de la Rebeliunea Whiskey din 1791 până la Bleeding Kansas și Războiul Civil din SUA, au existat numeroase episoade violente la scară mică și mare în formarea națiunii americane.
Statele Unite au purtat într-adevăr un Război Civil sângeros, de tip secesionist, care a inclus diviziuni mari în armată, morți în bătălii de ambele părți care au depășit cu mult 1.000 de oameni și a durat patru ani.
Sfârșitul Războiului Civil a dus la o victorie decisivă a unei tabere (Nordul), un rezultat comun în războaiele civile.
A urmat reconstrucția, dar violența politică- în special în Sud, vizând republicanii și afro-americanii recent eliberați- a rămas larg răspândită.
Anii 1960 și începutul anilor 1970, o altă perioadă politică volatilă, au marcat incidente zilnice de violență politică în campusurile universitare, bombardarea Capitoliului SUA de către Weather Underground și asasinarea președintelui John F. Kennedy, Martin Luther King Jr. și Robert F. Kennedy.
Începutul anilor 1900, asemănători crizei de astăzi din SUA
Toate aceste perioade au avut probabil niveluri mai ridicate de polarizare și violență în cadrul societății americane decât astăzi.
O perioadă care ar putea fi mai asemănătoare cu a noastră este începutul anilor 1900. În stânga, anarhiștii au comis atacuri precum atentatul cu bombă de pe Wall Street din 1920, care a ucis 38 de persoane și a rănit alte sute.
Președintele McKinley a fost ucis de un anarhist în 1901. În această perioadă, Statele Unite au fost martorii, de asemenea, ai unei serii de atentate cu bombă prin corespondență în 1919, care au vizat industriași bogați, inclusiv John D. Rockefeller.
Deși aceste evenimente de mare amploare au fost tragice și mortale, alte violențe din această perioadă au fost comise de extrema dreaptă, inclusiv o renaștere majoră a Ku Klux Klan în anii 1920.
În plus, raidurile Palmer și Prima Panică Roșie au fost represiuni organizate de guvernul SUA împotriva imigranților și a suspecților radicali. Deși aceste evenimente au fost tragice și violente, această perioadă nu a fost niciodată apropiată de ceea ce cercetătorii sau observatorii ar caracteriza drept un război civil.
Cred americanii că se apropie un război civil?
Indiferent de ceea ce constată studiile academice, temerile pot predomina în rândul populației. Cu toate acestea, se pare că există o discrepanță între subiectele din media, tendințele de pe rețelele de socializare și opiniile reale ale cetățenilor americani.
Un sondaj național din 2023 a constatat că doar 5,7% dintre americani sunt puternic sau foarte puternic de acord că „va exista un război civil aici în următorii ani”.
De asemenea, doar 3,8% cred puternic sau foarte puternic că „este nevoie de un război civil pentru a îndrepta lucrurile”.
Pe scurt, puțini membri ai publicului sunt de acord că ne îndreptăm spre un război civil sau că trebuie să ne îndreptăm spre acesta. Sondajul a fost repetat în 2024 cu rezultate similare.
"Dezacordul se află în centrul marelui experiment american"
Pe baza datelor, istoriei, literaturii academice și cercetătorilor care studiază violența politică, Statele Unite nu se îndreaptă spre un al doilea război civil american- este concluzia fermă a analizei CSIS.
Aceasta nu înseamnă că națiunea americană va fi scutită de violențe politice episodice și alte pierderi inutile de vieți omenești. Înseamnă însă că probabilitatea unei bătălii la scară largă între guvern și un grup rebel organizat, care durează ani de zile și care curmă mii de vieți de ambele părți, este foarte puțin probabilă.
Faptele contează în conversațiile actuale. Există o nevoie distinctă, în acest moment, de a reduce temperatura retoricii online și de a calma temerile oamenilor.
Polarizarea, retorica și acțiunile ostile la toate nivelurile societății americane fac, din păcate, parte din politica modernă, dar nu trebuie să fie caracteristicile definitorii.
La urma urmei, în ciuda istoriei sale turbulente, dialogul, implicarea, dezbaterea și dezacordul formal nonviolent se află în centrul marelui experiment american.
