Sta flamand zile la rand ca sa nu rabde de foame cainii pe care ii ingrijeste cu atata dragoste. Povestea cutremuratoare a lui Nea Telu

E povestea sfâşietoare, a unui om al străzii, care cerşeşte să facă rost de hrană şi medicamente pentru singurii lui prieteni. ##VIDEO40616##

Pe un frig cumplit, nea Telu e la colt de strada. Sta ghemuit pe un pres langa camarazii lui de nadejde...

Implora mila trecatorilor nu pentru el, ci pentru ca bietele necuvantatoare sa nu rabde de foame. Impresionati, oamenii ii dau de pomana fie bani, fie mancare sau haine. Dramuieste cu grija fiecare leu. Si chiar daca el se satura cu un codru de paine sau ramane flamand, animalele nu duc lipsa de nimic.

Cei care il cunosc spun ca rar le-a fost dat sa vada un asemenea suflet de om...

"Un om care are o casa si toate veniturile nu arunca o paine la caini si el, credeti-ma, pentru ei cerseste" 45.06

Cand nu mai poate rabda frigul, barbatul pleaca acasa. De fapt, paseste in iad.

Aici se zbate sa supravietuiasca. Intr-o cocioaba improvizata intre niste betoane. Ca in evul mediu.

"Am 10 ani aici... merg pe 11... 11 ani. Alerg. Uite, se vad cutiile, tabla. Mai aduc lemnisoare de pe unde pot sa fac un foc"
Noaptea, cainii ii tin de cald.

"Ma las pe mine nemancat si le dau lor... dupa aia daca imi ramane si mie... imi ramane... Daca ar fi Brigitte Bardot langa mine, poate m-ar ajuta"

Are 55 de ani, dar bolile si grija zilei de maine l-au imbatranit inainte de vreme. Nu-i pasa. Altele sunt necazurile ce nu-i dau pace. De curand, unul din prietenii lui a fost lovit de masina. Numai el stie cum s-a zbatut sa ii aline suferinta. A strans bani din fier vechi ca sa plateasca o parte din operatii.

"M-am dus la prima injectie... 40 de lei mi-a cerut. M-a trimis tocmai pe Stefan cel Mare. Acolo, radiografie 150 de lei. De unde 150 de lei? Mai caram si noi fiare, cautam. Ii iubesc din suflet"

Soarta l-a ingenunchiat... dar lupta pentru supravietuire cu demnitate, la fel ca orice om care nu vrea sa fie infrant.  

"Uite, un palton. Il mai sterg cu zapada, cu periuta. Ca nu poti sa umbli in autobuze, in tramvai... Fuge lumea de tine, isi face alte impresii, te ia drept aurolac"

Poate cineva care i-a vazut acum povestea sfasietoare ii va intinde o mana de ajutor acestui om al carui destin a fost scris cu cerneala durerii, in culori sumbre condamnandu-l numai la suferinta.