VIDEO Adio, Helmut Duckadam! Lacrimi și omagii pe Arena Națională. Văduva lui, copleșită de emoții. Marius Lăcătuș, dărâmat de moartea campionului: „Este un moment prea dureros”

În semn de respect pentru valoarea inegalabilă adusă de Helmut Duckadam fotbalului românesc, sicriul a fost plasat în zona VIP a stadionului.

„Unii oameni chiar pot face un popor întreg fericit. Helmut Duckadam a fost unul dintre ei. Lumea fotbalului și-a luat astăzi adio. Prieteni, dar și foști colegi au venit rând pe rând să aducă un ultim omagiu marelui portar. În timp ce multe personalități din lumea sportului nu s-au putut abține să nu plângă la căpătâiul fostului mare portar, cel mai greu încercat în aceste clipe este familia acestuia”,

a spus Cosmin Cernat.

Printre primii ajunși la stadion au fost membrii familiei. Vizibil îndurerată, mama lui Duckadam, în vârstă de optzeci și șase de ani, a avut nevoie de ajutor pentru a urca scările. La scurt timp și a făcut apariția și Alexandra, cea care i-a fost soție portarului mai bine de șaptesprezece ani. În semn de respect pentru valoarea inegalabilă adusă de Helmut Duckadam fotbalului românesc, sicriul a fost plasat în zona VIP a stadionului.

Fanii, colegii și personalitățile din lumea sportului au venit pe rând pentru a-și lua adio de la portarul de aur: „Pentru mine este nemuritor, un mare, mare campion, un mare, mare caracter. Este acum lângă Dumnezeu.” Nu a lipsit FCSB, care a venit în frunte cu MM Stoica, iar din partea Federației Române de Fotbal a fost depusă o coroană.

Ion Țiriac s-a arătat profund afectat de dispariția bruscă a lui Duckadam: „Trebuie să onorăm un asemenea om și să-i purtăm amintirea cu noi cât mai lung.”

Pe de altă parte, Marius Lăcătuș, unul dintre ultimii cu care Duckadam a vorbit înainte să moară, a plâns minute în șir la căpătâiul fostului coechipier: „Este un moment prea dureros pentru noi ca să putem să ne exprimăm în cuvinte durerea prin care trecem.”

„Au venit mii de oameni toată ziua și chiar și la această oră sunt peste o sută de persoane care au venit să aprindă o lumânare și să-și arate respectul față de cel ce a fost o personalitate cu adevărat nemuritoare, așa cum

auzeam că e numit pe materialul de mai devreme, iar pentru cei care se întreabă de ce a fost până la urmă atât de iubit acest om, ei bine Helmut Duckadam nu a fost doar un portar sau un simplu fotbalist, ar fi extrem de simplist să ne gândim la el așa, ci a fost un simbol pentru toți românii. Gândiți-vă așa: În o mie nouă sute optzeci și șase, când se juca finală a cupei campionilor, iar eroul a apărat patru lovituri de la unsprezece metri consecutiv, el nu a marcat doar o performanță sportivă.

România trăia vremuri grele atunci, iar acel moment a fost pentru cei mai mulți români o scurtă, dar atât de necesară eliberare, din sufrageriile lor strâmte și cu căldură la porție. Le-a oferit ocazia să se bucure împreună și să viseze.

De asta acum la Duckadam vin de la cel mai bogat român, Ion Țiriac, și până la băiețeii de școală primară care bat mingea în spatele blocului și își doresc ca vreodată să poată atinge gloria lui, pentru că știm bine, deși corpul său a cedat după opt intervenții chirurgicale și zeci de pastile luate

zilnic, ce nu va ceda de fapt niciodată este această iubire care s-a revărsat aici în ultima lui zi printre noi. Toate aceste flori și toate aceste lumânări ne arată de fapt că viața omului nu e chiar trecătoare. Rămân faptele și rămân amintirile în inimile celor care ne-au iubit și cu ele eroii vor trăi veșnic”, a transmis Gabriela Ghizel, reporter Kanal D.