Pe măsură ce temperaturile verii devin tot mai ridicate, Europa se confruntă cu o nouă amenințare pentru sănătate publică: răspândirea virusului Chikungunya, transmis prin înțepătura unor specii de țânțari, în special țânțarul tigru.
Cercetătorii trag un semnal de alarmă privind posibilitatea ca această boală tropicală să devină o problemă și pentru continentul nostru, inclusiv pentru România.
Virusul Chikungunya și țânțarul tigru – vectorul periculos
Virusul Chikungunya a fost descoperit inițial în Africa, unde circula între țânțari și animalele sălbatice. Odată cu dezvoltarea turismului și schimbările climatice, virusul s-a răspândit în țări europene precum Italia, Spania sau Franța.
Această situație creează premisele ca o persoană infectată în zonele tropicale să aducă virusul în România, unde țânțarul tigru poate transmite infecția local.
Simptome și riscuri pentru sănătate
Boala se manifestă prin febră mare și dureri articulare intense, simptome care pot fi confundate cu alte afecțiuni. Numele „Chikungunya” provine dintr-un termen care sugerează „poziții vicioase”, datorită durerilor musculare severe pe care le resimt pacienții. Din păcate, nu există un tratament specific sau un vaccin care să vindece infecția, iar terapia este doar simptomatică, pentru ameliorarea durerilor.
Situația din România și măsurile de prevenție
De la începutul anului, șase persoane din România au fost infectate cu virusul Chikungunya după ce s-au întors din zone tropicale. Specialiștii avertizează că, în următorii ani, boala ar putea deveni endemică în țara noastră, dacă nu se iau măsuri adecvate.
Măsurile de protecție recomandate includ utilizarea de spray-uri repelente și purtarea hainelor care să acopere cât mai mult pielea, pentru a preveni înțepăturile de țânțari. Totodată, este importantă monitorizarea și controlul populațiilor de țânțari tigru.
Frica și incertitudinea în fața noii amenințări
Mulți români își exprimă îngrijorarea față de insectele care pot transmite boli tropicale, mai ales în contextul în care aceste specii își extind aria de răspândire.
„Jurnalist n-am crezut că o să devin, nici măcar atunci când luam interviuri colegilor din liceu despre ultima zi de școală și încercam să smulg de la ei o lacrimă. Pe atunci nu aveam microfon, dar aveam o sticlă de apă sau un băț care își făceau foarte bine treaba.
Am dat apoi admitere la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea București. Trei ani mai târziu făceam practică la Kanal D, iar oamenii de aici au decis că merit o șansă … și iată cum am devenit jurnalist.
Pe mine mă puteți vedea zilnic, de la 9 la 10, în intervenții live. Mergem la ANM să vedem cum e vremea sau poate mă veți vedea pe la covrigării, în stații de autobuz, prin tramvaie, pe scurt, unde sunt oameni – sunt și eu. Îmi place să fac materiale despre tânăra generație sau despre problemele românilor. Îmi mai place să văd ce restaurante inedite se mai deschid, iar uneori încerc să aflu și unde putem merge în vacanță”.
