Cei care vor să se simtă în siguranță în cazul unui război scot din buzunare aproape 70 de mii de euro. Atât costă un buncăr din oțel rezistent la explozii.
„Deja cei care nu duc grija banilor au dat comenzi pentru astfel de camere antiatomice. Oamenii de rând, însă, în cazul unei urgențe se vor refugia în buncărele uitate de autorități, în care este imposibil de trăit”, a transmis Christian Sabbagh, prezentatorul Știrilor Kanal D.
Buncăre de război de 70.000 de euro
Cât un apartament cu două camere costă un buncăr antiatomic. Mai exact, 330 de mii de lei, altfel spus, 65 de mii de euro pentru câțiva metri pătrați.
Deja au fost puse mai multe comenzi de astfel de camere antiatomice în Capitală. Este un lux pe care și-l permit bucureștenii care câștigă cu mult peste medie.
„Buncărele vin dotate cu generatoare.Vin cu un echipament de filtrare al aerului atât manual, cât și electric”, a explicat reprezentantul unei firme de construcții.
Citește și: VIDEO. Joe Biden: "Putin este responsabil de moartea lui Navalnîi"
În funcție de buget fiecare își poate asigura confortul în interior.
Oamenii de rând nici nu pot visa la o astfel de investiție. Deși războiul de la graniță îi îngrijorează, teama nu este suficient de mare încă să arunce cu banii pe un buncăr antiatomic.
Singura salvare a oamenilor sunt camerele antiatomice de la subsolurile blocurilor. În urmă cu doi ani, când Rusia a invadat Ucraina, autoritățile din țara noastră au verificat buncărele să nu cumva să fie pline cu murături și alte vechituri. Asociațiile de proprietari le-au golit așa cum li s-a cerut, dar de atunci nu a mai venit nimeni să se asigure că buncărele sunt și funcționale.
În România sunt peste 4.500 de adăposturi de protecție civilă. Dintre acestea, mai bine de o mie sunt în București.
Mereu am știut că vreau să fiu jurnalist.... până la urmă, cui nu îi place să apară la televizor să-l vadă rudele și vecinii? Am zeci de filmulețe din copilărie în care îi intervievez pe părinții și bunicii mei – probabil sunt printre cele mai bune interviuri ale mele.
Am făcut Facultatea de Jurnalism și Științe Sociale la Universitatea Hyperion, însă visul meu a început să prindă contur abia când m-am angajat la o televiziune de știri. Acolo am învățat de fapt ce înseamnă meseria de jurnalist, cum să faci o știre, cum să pui întrebarea potrivită la momentul potrivit, cum să scoți în față problemele oamenilor.
În mare parte fac materiale economice – despre credite, salarii, cheltuieli, economii și afaceri. Dar îmi place să vorbesc și despre problemele legate de mediu, precum poluarea și cât de important este să reciclăm și să risipim cât mai puțin.
